ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Ieri mi-am întrebat copiii, fără ca ei să-mi știe opinia, ce cred despre testarea antidrog. Am vrut să văd cum raționează la 15 și 22 de ani. Fata a intrat la liceu iar băiatul va termina faculta în cea mai drogată țară europeană (Olanda) după ce a făcut poate cel mai drogat liceu din București, în Dorobanți. Niciunul nu se droghează și sunt convins că n-o vor face vreodată - acasă au fost „traumatizați” pozitiv ca să urască stupefiantele.

Ambii copii au spus că testarea e o porcărie inutilă. Când i-am pus să dezvolte, spre surprinderea mea, au argumentat aproape tot ce se vehiculează în tabăra opoziției față de testare. Cel mare s-a prins rapid că testarea va stârni și mai mult interes pentru droguri, deci va avea efect contrar. Cea mică a adăugat că testarea va eșua lamentabil, „așa cum au păcălit testele covrig, așa le vor păcăli și pe astea”.

Fii-miu m-a mai întrebat, cumva la mișto, dacă ăia care vor testare au copii și dacă știu cum arată drogurile.

Acum este clară lucrătura mediatică cu puștiul drogat și criminal din 2 Mai. A fost doar începutul și continuă: aproape zilnic apar în presă știri negative cu isprăvi ale unor drogați. Se forțează crearea unui curent de opinie favorabil testării antidrog dar nu numai - în perspectivă a efectuării de acțiuni medicale asupra minorilor, fără acordul părinților, respectiv a separării copiilor de familiile care - vezi Doamne - au fost incapabile să-i ferească de drogangeală.

Pentru mine scopul principal ascuns este clar: prin mutarea atenției de la adevărata cauză a consumului (furnizorii), traficanții și complicii lor din statul român pot să stea liniștiți și să dezvolte chiar o afacere derivată prin achiziția/vânzarea de teste. Cum a fost și cu RT-PCR și va mai fi.

Înainte să vă povestesc cum s-a ajuns aici și de ce li se rupe narco-negustorilor de testarea în școli să recapitulăm elementele diversiunii „testare antidrog în școli”:

$ se intervine asupra efectelor (consumul), în loc să se acționeze contra cauzei (producție și trafic)
 
$ se ignoră conceptul și prezumția de nevinovăție
 
$ se umilește și stresează elevul și așa confuzat și tracasat de amintirea testelor pentru carcalac
 
$ se creează un climat de suspiciune între elevi care se vor bănui reciproc de consum sau de fentare a testărilor
 
$ se creează oportunitatea unor „tunuri” de afaceri cu teste antidrog de miliarde, similar cu ce s-a întâmplat în pandileală
 
$ se creează un precedent pentru orice tip de testare preventivă „pentru sănătate” - de la etiloteste la teste PCR
 
$ se crează o oportunitate de aplicare abuzivă a Legii Plx 145, astfel încât Observatorul Copilului va avea un pretext de preluare, de la părinții lor, a copiilor găsiți drogați și considerați „în situații de risc”
 
$ se constituie o bază de date genetice a copiilor testați care poate fi folosită în scopuri mârșave... da, mă gândesc la o bancă de organe
 
$ se atrage atenția elevilor asupra drogurilor fix în perioada cea mai rebelă, a adolescenței, cu riscul ca și cei mai cuminți dintre ei să coopereze la acoperirea drogaților sau să se apuce să consume ei înșiși
 
$ se dă de lucru fomiștilor oengiști care vor mai păpa niște bănuți bugetari sau fonduri europene pentru campanii antidrog.
 
Cam astea.

Bun. Am promis că explic cum am ajuns în halul ăsta și protejarea cui se dorește.

În martie 2019 a început un mare tam-tam cu mare captură de droguri pe litoral și în Delta Dunării. Pachete și saci întregi de cocaină au apărut eșuate pe plaje sau prin șalupe abandonate. Cantitatea găsită a depășit o tonă, totalul intrat în România a fost de 2 tone ”marfă” de proveniență columbiană, cu puritate 90%. Valoarea drogurilor: peste 300 mil. euro la acea vreme.


Incidentul din 2019 ne-a arătat chestiuni gravisime, legate de traficul de droguri și nu numai:

$ Delta Dunării e poarta de intrare pentru tone de stupefiante cu puritate foarte mare, pe ruta nordică a mafiei drogurilor. În Deltă e zona ideală să te ascunzi, să ascunzi ori să tranzitezi chestii: droguri, arme, emigranți...
 
$ E extraordinar de dificil de controlat ce intră și mișună prin Deltă. Sistemul ultramodern SCOMAR, de supraveghere electronică a frontierei, dă rateuri de câte ori e nevoie.

$ Captura de cocaină din Deltă dovedea că România nu mai era țară de tranzit, ci și de prelucrare și consum de droguri. Băieții care dansau în Vamă, la Expirat, știu de ce.

În urmă cu exact 20 de ani, șeful de la Antidrog, chestorul Damian Miclea prevestea ceva iminent: România urma să devină un imens laborator de droguri sintetice. Miclea a punctat 2 cauze: industria chimică și cea farmaceutică, ambele scăpate de sub controlul autorităților. Miclea povestea despre poliția care descoperise și anihilase 5 laboratoare clandestine.

Ați mai auzit de vreun laborator distrus?

Cine domină industria farmaceutică în România? Ce-a făcut farma în pandileală?

De ce în engleză medicamentelor li se zice „drugs”?

Dar de mari capturi de droguri și arestări în masă de traficanți ați auzit, este?


Chestorul Miclea a dispărut din peisaj după interviul dat. S-a încercat compromiterea lui în fel și chip. N-a mai vorbit niciodată, nimănui. I-a murit nevasta într-un accident de mașină (2016) și patru ani mai tărziu a murit și el. Avea 65 de ani și era primul decedat din promoția lui.




Dacă suntem țară de consum, drogurile intră aici cu puritate mare și sunt prelucrate cu precursori. E uitat și îngropat dosarul Sintofarm, de acum peste 2 decenii, când o fabrică tranzacționa de 100 de ori mai multă anhidridă acetică decât avea nevoie pentru producerea aspirinei. Anhidrida e și un precursor pentru heroina pură.

Investigațiile polițiștilor au ajuns la demnitari ai Ministerului de Interne. Directoare la Sintofarm, soția secretarului de stat Toma Zaharia semna tranzacțiile dubioase.

Brusc, ancheta s-a oprit iar ofițerii investigatori au fost retrogradați la furturi de buzunare. Dosar îngropat complet pentru Toma Zaharia, devenit notoriu ca ”Generalul Heroină”. Zaharia a scăpat neatins și din dosarul cu contractele dubioase pentru securizarea frontierelor și dintr-o anchetă privind concursuri fraudate pentru posturile de șefi ai poliției.


Cazul Sintofarm a fost invocat și în rocambolescul dosar Hexi Pharma. Patronul firmei și-ar fi înscenat sinuciderea. Dan Condrea ar fi fugit în Venezuela, știind că la Hexi Pharma se produceau droguri de mare risc.

Deci niște găști din instituțiile de forță se ocupă cu facilitarea traficului de droguri. Care instituții?
Unele precum CIA.

Multe operațiuni sub acoperire ale serviciilor sunt finanțate din vânzarea de stupefiante. Conflictele din Afganistan au fost narco-războaie. Citiți Alfred McCoy - Drug Fallout: the CIA’s Forty Year Complicity in the Narcotics Trade. The Progressive, 1 August 1997.


Acum înțelegeți ce interese imense ascunde punerea reflectorului pe școli-elevi-testare și cine este protejat prin această mare fumigenă în ochi?