ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


CSAT a îndeplinit o formalitate: a aprobat cererea SUA de utilizare a bazelor de la Mihail Kogălniceanu (MK) și Câmpia Turzii, pentru operațiunile contra Iranului. Este o extindere, valabilă 6 luni, a statutului militar a bazei, de la apărare la atac în afara spațiului NATO. Asta deși Mucifer insistă că s-a aprobat desfășurarea unor echipamente defensive – o să explic mai jos de ce ori bate câmpii, ori minte. După CSAT urmează ca și Parlamentul, convocat de urgență la ora asta, să se execute în fața partenerului strategic.

Yes, Sir!

Americanii au nevoie de acordul României, după ce Spania și Italia au refuzat folosirea bazelor lor pentru războiul din Orientul Mijlociu. Bazele americane de la noi funcționează în baza Acordului România-SUA din 6 decembrie 2005 privind activitățile forțelor americane staționate aici.

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/73218

Conform documentului Statelor Unite pot folosi facilitățile militare în scop defensiv, vezi de exemplu art. 5: „Forțele Statelor Unite pot prepoziționa echipamente de APĂRARE, bunuri și materiale pe teritoriul României” . De ce mai era nevoie de alte aprobări, dacă acordul bilateral acoperă acest aspect?

(foto 1-3)

Iată ce ne aburește președintele: „E vorba de avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu. Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, astea se spune că ele sunt echipamente non-cinetice”.

Serios, sunt defensive?

https://www.presidency.ro/.../declaratia-de-presa...

Cum te apără un avion de realimentare? Avioanele de realimentare sunt instrumente auxiliare ale strategiei ofensive: livrează combustibil pentru bombardierele care atacă Iranul. Echipamentele de monitorizare și de comunicații satelitare livrează date atât pentru apărare cât și pentru atac: ghidează avioanele și rachetele către ținte și le reglează tirul.

Care echipamente defensive? Cât de proști ne credeți? Asta pot să înghită tembelii care nu știu cum se duce un război. Se numesc și progresiști sau useriști sau nicușoriști.

Apoi, bazele militare din România au statut dublu, cel puțin Kogălniceanu: este și bază NATO, care se definește drept o alianță defensivă. Dar tocmai am explicat logic și pe lege că noile măsuri sunt ofensive.

Strategilor euroatlantici le place ca la fotbal: cea mai bună apărare e atacul. Baza MK este hub strategic regional pentru flancul estic + Orientul Mijlociu și viitoare vedetă NATO. Printr-o investiție masivă de 2,5 mld. dați de România, baza va deveni cea mai mare din Europa până în 2040.

Acum, Kogălniceanu o să dea un test de stress, cu Iranul.

Iranul a avertizat că va ataca orașele europene din orice țară care se alătură și sprijină operațiunea Usrael. „Ar fi un act de război. Orice astfel de act împotriva Iranului ar fi considerat complicitate cu agresorii. Ar fi considerat un act de război împotriva Iranului”, a declarat Esmail Baghaei, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe iranian.

https://www.politico.eu/.../iran-war-europe-braces.../...

Nu există niciun dubiu că aprobarea CSAT ne transformă în ținte potențiale pentru iranieni. Între noi și Iran sunt cca. 2000-2200 km în linie dreaptă, de la rampele lor de lansare. Distanța o pot parcurge 2 tipuri de rachete iraniene dar și faimoasele drone Shahed . Khorramshahr-4 și Sejjil se numesc rachetele hipersonice, dacă are vreo importanță să știți ce ne poate lovi. Scutul de la Deveselu le detectează în faza de mijloc a zborului (în afara atmosferei) dar timpul de reacție e foarte scurt.

Și asta n-ar fi ultima problemă.

Problema e cu dronele lansate în roiuri, care însoțesc rachetele. Dronele ieftine de 15.000 $ deturnează și epuizează muniția apărării antiaeriene, formată din rachete scumpe, gen Patriotul de 4 mil.$. Antiaeriana de lux tre să aleagă pe cine doboară: drona sau hipersonica iraniană? Iar noi n-avem destule baterii Patriot fiindcă le-am donat Ucrainei și încă n-am primit setul nou de rachete.

https://romania.europalibera.org/.../zelens.../33144374.html

Deci, roiul de drone iraniene ar veni prin Turcia și pe Marea Neagră, ca să ajute rachetele. Turcia e marea necunoscută a ecuației de bombardare a României. Erdogan tună și fulgeră contra Usrael și pare favorabil Iranului. Pare. O să lase ori nu dronele iraniene să traverseze spațiul aerian turcesc și să se spargă în figuri pe litoralul românesc?

Culmea e că s-ar putea s-avem iar noroc… a câta oară? Iranienii, ca și rușii, nu confundă populația României cu marionetele puse la guvernare. Moscova nu și-a bătut capul să ne agreseze fiindcă ne cunoaște de la dezastrul din Cotul Donului și de la întoarcerea armelor contra aliaților germani. Pentru ruși suntem niște curve mici care mai fac scandal câteodată dar încasează imediat o smetie peste bot și gata, mucles! Nu e vorba că suntem un stat NATO. Dacă rușii atacă un stat NATO, pentru ei trebuie să merite efortul și riscul. Nu te bați cu slugile, ci cu stăpânii pe care, dacă i-ai învins, le preiei și slugile, la pachet.

Noi avem parte de un fel de compasiune amestecată cu scârbă din partea popoarelor mari. E nasol să stai cu curul în două bărci în toată istoria ta, fie că n-ai de ales, fie că ești atât de prost încât nu știi să te vinzi scump.

TRACTOARE CONTRA PETROL

Ca urmare nu văd de ce iranienii, un popor milenar, să-și bată capul și să-și consume rachetele balistice pe curul nostru.

De-a lungul istoriei, noi, ca popor, am avut o relație foarte bună cu ei. În 1969, România lui Ceaușescu a împrumutat Iranul cu 100 mil. $ (înmulțiți cu 5 în ziua de azi) pentru achiziționarea de echipamente industriale românești. România a electrificat o parte din Iran și a construit o uzină de tractoare în Tabriz, care este acum cel mai mare producător din Orientul Mijlociu.

https://www.tiktok.com/@roma.../video/7105055324570127622...

Specialiștii români i-au învățat pe iranieni inginerie, agricultură, construcții – barajul de apă Saveh, la 150 km sud-vest de Teheran, este operă românească . România primea la schimb petrol, gaze și bumbac, la prețuri preferențiale. Atenție! Vorbim despre cooperarea strânsă între 2 regimuri ideologic opuse: comunism vs. monarhie.

https://newsweek.ro/.../cum-a-electrificat-romania-o...

https://www.promotor.ro/.../cum-a-devenit-fabrica-de...

https://agrointel.ro/.../dosarul-iranian-si-sansa...

Șahul Iranului, Mohamad Reza a vizitat România de 3 ori în 7 ani, fiind primit cu onoruri fastuoase. Ceaușescu i-a întors vizitele de tot atâtea ori. În 1970, șahul l-a invitat personal la Persepolis, la aniversarea a 2500 de ani de la fondarea Imperiului Persan, de către Cirus cel Mare. În 1974, Reza i-a dăruit lui Ceașcă o limuzină Paykan Hillman-Hunter, fabricată în Iran.

Relația excelentă dintre cei doi se baza pe afinitățile lor de autocrați și ambiția lor de independență față de „tutorii” lor: sovieticii, respectiv americanii. Relația a fost atât de solidă încât a supraviețuit și schimbării de regim din Iran. Ceaușescu a reușit să mențină dialogul și cu islamiștii care l-au izgonit pe șah.

În anul Loviluției care l-a lichidat, Ceaușescu l-a primit la București (februarie 1989) pe recent lichidatul ayatollah Ali Khamenei, când ăla era președinte, apoi s-a văzut la Teheran (decembrie 1989) cu următorul președinte iranian, Ali Rafsanjani (decembrie 1989). Au fost ultimele vizite ale lui Ceașcă și Khamenei în străinătate.

Iată o lucrare universitară detaliată despre relațiile România-Iran în anii 70-80.

https://repositories.lib.utexas.edu/.../9b0dec75.../content

Dacă privesc lucrurile pragmatic, decizia de a permite folosirea bazelor din România contra Iranului va clarifica mai multe chestiuni:

• Că avem o opoziție suveranistă de carton și/sau controlată

• Că politicienii sunt niște automate care decid/votează ce li se dictează din exterior

• Că e foarte posibil să avem primele atacuri, explozii și distrugeri în țărișoară (chiar dacă sunt convins că iranienii nu ne vor ataca deloc fiindcă ei nu-și uită istoria cu noi).

• Că e foarte posibil să ne bage o stare de urgență cu restricții „pentru siguranța noastră”, în condiții de atacuri aeriene. Vom avea „covid” iranian.

Toate astea ar trebui să spulbere ultima îndoială privind jigodismul și inutilitatea clasei politice și să mai trezească o parte a populației. Când bubuie o rachetă aproape de locuința ta sau când distruge stația de apă ori centrala electrică din Constanța care alimentează Kogălniceanu, ce faci?

1. Pui mâna pe par și dai jos guvernanții

2. Pleci dintr-o țară jefuită și nesigură și o lași altora

3. Te resemnezi cu moartea și plătești în continuare taxele.

După cum arată lucrurile, ne pregătim de bejenie.

Dar mai întâi am o curiozitate morbidă: să văd niște userei căcați la cur când aud pocnitori. Măcar 2-3 pocnitori, de probă.

PS - Cum îi știu inventivi de veacuri, românii ar putea să comită o golănie tipică, așa încât bazele militare să devină neoperative. Ai noștri sunt capabili de așa ceva, iar baza MK are un precedent serios: furtul de motorină.

https://romania.europalibera.org/.../diicot.../31576855.html

Acum se poate întâmpla orice. Dacă vin avioane există kerosen de furat, care e mult mai scump. Sau habar n-am, se defectează utilitățile, se înfundă toaletele, se produce un scurcircuit, se fură piesele de schimb, dispar combinezoanele de zbor, vine o invazie de păduchi sau ploșnițe. Sunt detalii care pot împiedica o armată să funcționeze.

Nu e un îndemn, e o constatare bazată pe realitatea istorică a adaptării nației la alianțele neplăcute. Vă dau un alt exemplu: domnitorul muntean Șerban Cantacuzino a participat la al 2-lea asediu al Vienei (1683) ca vasal al turcilor, pe care i-a fentat în favoarea creștinilor atacați. El a ajutat subtil asediații, folosind tunuri ineficiente sau cu încărcătură falsă (ghiulele din materiale moi). A scăpat neprins și cu capul pe umeri.