ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Ieri, Curtea Constituțională a României a amânat pronunțarea, pentru data de 08 iunie 2021, în două dosare care vizau neconstituționalitatea Legii nr. 55/2020, în integralitatea sa, respectiv: 

1. Dosarul nr. 2537D/2020 (excepția de neconstituționalitate  ridicată de avocat Silvia Uscov), în care s-a invocat neconstituționalitatea Legii nr. 55/2020 ca urmare a încălcării principiului bicameralismului și nesolicitării avizului Consiliului Economic și Social). 

2. Dosarul nr. 764D/2021 (excepția de neconstituționalitate  ridicată de avocat Mikolt Kapcza) în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr.55/2020, inclusiv modificările si completările aduse prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.192/2020, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă. 

Excepția a fost ridicata de Kapcza Mikolt Krisztina cu prilejul soluționării acțiunii in contencios administrativ in care a solicitat anularea Hotărârii Guvernului nr.856/2020 privind prelungirea stării de alerta pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea masurilor care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 si a Hotararii Guvemului nr.967/2020 privind prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei începând cu data de 14 noiembrie 2020, precum și stabilirea masurilor care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea §i combaterea efectelor pandemiei de COVID19. 

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia a susținut că dispozițiile Legii nr.55/2020 contravin prevederilor constituționale ale art.21,  art.52, art.53 si art. 115 alin.(6):
- în acest sens, a arătat că actele administrative emise in temeiul legii criticate, cu o aplicabilitate limitata in timp de 30 de zile, nu pot fi atacate in justitie intr-un termen scurt, care sa asigure eficacitatea controlului. 

- A amintit ca „autoritatea judecatoreasca are teoretic indreptatirea de a realiza un control de legalitate si de oportunitate a unui act normativ tipic, dar acest control trebuie sa se realizeze in mod efectiv si eficace, nu doar formal, la nivel de posibilitate. In masura in care nu exista caile legale efective si transparente de control a unci asemenea hotarari, articolul de lege este neconstitutional." 

- a susținut si ca legea este neconstituțională prin introducerea si folosirea notiunii de „prelungire" a starii de alerta. Astfel, arata ca, prin natura ei, starea de alerta este, in mod necesar, ceva temporar, excepțional, care nu poate fi transformat in ceva general, avand in vedere ca restrictionarea drepturilor fundamentale ale omului nu poate fi permanentizata. 

- In consecinta, mentinerea starii de alerta atat timp cat exista virusul in comunitate este in mod evident neconstitutionala, intrucat poate duce la o prelungire nelimitata, prin suspendarea sine die a exercitarii unor drepturi si libertati, ceea ce aduce atingere insesi esentei si existentei acestora. 

- Cu privire la modificarile si completarile pe care OUG nr 192/2020, autoarea exceptiei a amintit ca acestea nu pot afecta drepturi si libertati fundamentale. 

Instanța în fața căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate (Curtea de Apel Cluj - Sectia a Ill-a contencios administrativ si fiscal) a apreciat  că:

- se impune admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 55/2020 in ceea ce priveste lipsa reglementarii unei proceduri speciale care sa asigure accesul efectiv la instanta. In acest sens, a arătat că:

                - prin Legea nr.55/2020 se reglementeaza posibilitatea luarii de masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de Covid-19 si instituirea si prelungirea starii de alerta, cu consecinta restrangerii exercitiului unor drepturi si libertati. Aceste masuri sunt luate prin hotarari de guvern care au aplicabilitate un termen relativ 2 scurt, respectiv 30 de zile, cu perioada prelungirii.

                    - Impotriva acestor acte administrativ normative, persoanele interesate pot formula actiune potrivit dispozitiilor Legii nr.554/2004, nefiind prevazuta o procedura speciala de contestare, cu termene speciale, care sa reduca procedura judiciara si sa dea posibilitatea obtinerii de catre partea interesata a unci hotarari definitive sau cel putin executorii in perioada in care hotararea de guvern isi produce efectele. Astfel, chiar daca instanta de contencios administrativ are posibilitatea reducerii termenelor si acordarii de termene scurte in vederea solutionarii cauzei, faptul ca hotararea pronuntata de prima instanta nu este executorie, precum si termenul in care se poate declara recurs, care este de 15 zile de la comunicare, potrivit dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, face ca accesul efectiv la instanta sa fie unul teoretic, iluzoriu, in realitate persoana care se considera vatamata de emiterea actului administrativ normativ neputand obtine o hotarare de anulare a acestuia inainte de expirarea celor 30 de zile pentru care a fost emis. 

- In ceea ce priveste sustinerea in sensul ca notiunea de „prelungire" a starii de alerta ar fi neconstitutionala, intrucat se aduce atingere esentei si existentei drepturilor si libertatilor fiindamentale, Curtea apreciaza ca aceasta nu este intemeiata, dispozitiile Legii nr. 55/2020 fiind reglementate in scopul prevenirii si combaterii efectelor pandemiei de Covid-19, iar masura in care restrangerile dispuse prin hotararile de guvern respecta sau nu exigentele art.53 alin.(2) din Constitutie se poate analiza de catre instanta investita cu actiunea in anularea actului administrativ.

Judecătorul- raportor al CCR, examinând motivarea excepției de neconstituționalitate:

- a apreciat ca, in realitate, criticile de neconstituționalitate referitoare la procedura jurisdicțională aplicabila in acțiunile in contencios administrativ îndreptate împotriva actelor administrative normative emise in temeiul Legii nr.55/2020 se circumscriu doar dispozițiilor art.72 alin.(l) din aceasta lege, potrivit carora „ Dispozițiile prezentei legi se completează cu reglementările de drept comun aplicabile in materie, in măsura in care acestea nu contravin prevederilor prezentei legi". 

- a considerat ca aspectele de neconstituționalitate referitoare la posibilitatea Guvernului de a prelungi starea de alerta se circumscriu dispozițiilor art.4 alin.(l) din Legea nr.55/2020, potrivit cărora „ Starea de alerta se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alerta poate fi prelungita, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne." 

- Se observa totodată ca autoarea excepției de neconstituționalitate nu se limitează la a formula critici în raport cu dispozițiile Legii nr.55/2020, așa cum a fost modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvemului nr.192/2020, ci critica însuși conținutul acestei ordonanțe. 

- Prin urmare, Curtea retine ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art.4 alin.(l) si art.72 alin.(l) din Legea nr.55/2020, precum si dispozițiile art.l din Ordonanța de urgenta a Guvemului nr.192/2020. 

- Autoarea excepției de neconstituționalitate consideră ca dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituționale: art.21 referitor la accesul liber la justiție, art.52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publica, art.53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți si art. l15 alin.(6) privind domeniul de reglementare al ordonanțelor de urgenta.  

Urmează să vedem ce decizii va pronunța Curtea Constituțională, la data de 08 iunie 2021, cu privire la aceste excepții invocate.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews