ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Pe măsură ce negocierile dintre Trump și Putin avansează, elanul belicos al liderilor francez și britanic se topește văzând cu ochii.

De luni bune, Emmanuel Macron bagă bățul prin gard în Ucraina: ideea lui fixă este trimiterea de trupe din țări membre NATO să păzească pacea, înaintea ca ea să fie încheiată.

Mai nou, Macron și l-a găsit ca aliat pe premierul britanic Keith Starmer.

Vă amintiți personajul: cel care s-a făcut de râs în Biroul Oval când Trump l-a întrebat dacă britanicii s-ar descurca singuri într-un război cu rușii.

Cum Rusia a avertizat în repetate rânduri că trupe NATO la sol în Ucraina reprezintă o „linie roșie” și că acestea vor fi considerate o „țintă legitimă”, era la mintea cocoșului galic că scopul real al lui Macron nu era pacea, ci, dimpotrivă, ațâțarea războiului.

Prelungirea conflictului ar justifica planul abracadabrant al Bruxellesului de înarmare a Europei, în valoare 840 de miliarde de euro.

Iar visul umed al lui Macron este ca măcar o halcă din acest purcoi de bani să meargă la complexul militar industrial francez, trasformându-l pe soțul lui Brigitte într-un lider european. Al doilea Napoleon. Mic și belicos. Le Petit Căprar.

Însă rapiditatea cu care Trump și Putin par să se înțeleagă încurcă serios socotelile turbulenților de la Bruxelles, Paris și Londra.

Drept care, Macron și Starmer încep să dea înapoi.

Ziarul britanic The Daily Telegraph scrie că liderul francez a renunțat la ideea de a trimite trupe NATO în Ucraina.

Acum, el ar dori ca trupele să fie puse sub egida ONU. Ceea ce schimbă radical toată problema.

Macron l-a informat oficial despre suceala sa pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care – ce coincidență! – a fost invitat să participe joi la întâlnirea liderilor UE.

Tot ieri apărea informația că Starmer și-a tăiat și el din aspirații: nu mai vrea trupe la sol.

(În urmă cu câteva zile, The Times de la Londra dezvăluia că armata britanică, de doar 70.000 de oameni, nu are efectivele necesare pentru o astfel de misiune. Nici artilerie. Nici bani.)

Noua ambiție sensibil diminuată a lui Starmer este ca avioanele Majestății Sale să efectueze operațiuni de poliție aeriană în Ucraina, pentru securitatea trupelor străine. Sub egida ONU.

Aici, lucrurile iau o turnură comică.

Mai întâi, pentru că Macron și Starmer dau fuga să se pitească sub umbrela ONU, exact când la Washington se discută ieșirea Statelor Unite din organizația mondială.

În al doilea rând, pentru că orice misiune de menținere a păcii cu trupe ONU are nevoie de aprobarea Consiliului de Securitate. Unde Rusia are drept de veto.

De aceea, suceala lui Macron și Starmer pare mai degrabă o tentativă a ieși cât de cât onorabil din cursa de șoareci în care s-au băgat singuri ca proștii.