ÎCCJ își intitulează comunicatul despre scandalul întâlnirii Simina Tănăsescu- Ilie Bolojan așa: COMUNICAT privind necesitatea garantării imparțialității Curții Constituționale în soluționarea conflictului dintre Guvern și puterea judecătorească.

Exact ce vă spuneam ieri, autoritatea judecătorească (prin instanțe, CSM și acum ICCJ) sugerează că nu este vorba doar despre o simplă suspiciune la adresa președintei CCR pe fondul unei întâlniri nepotrivite, ci că instituția în ansamblu nu oferă garanții suficiente pentru propria ei independență și neutralitate.

Altfel spus, oricine are un litigiu la CCR este îndreptățit să creadă că soluțiile sunt dictate nu de rigorile juridice, ci de oportunități politice.

Curtea Constituțională este instituția supremă cu rol de reglare a funcționarii democratice a statului, ea fiind chemată să rezolve orice blocaj sau conflict de natură politică sau juridică între puterile statului, reinstaurand astfel echilibrul constituțional. Când balanța CCR atârnă într-o parte pe alte considerente decât cele strict juridice, ea însăși devine un pericol pentru democrație.

Judecătorii nu cer explicații președintei CCR, ci Curții Constituționale în ansamblu. Toți cei 9 judecători constitutionali trebuie să-și protejeze și să-și garanteze independența și neutralitatea politică.

De aceea cred că responsabilitatea majoră a președintei CCR pentru gafele sale este chiar în fața propriilor ei colegi.

Anunțul aici:

COMUNICAT

privind necesitatea garantării imparțialității Curții Constituționale în soluționarea conflictului dintre Guvern și puterea judecătorească

Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești.

În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere.

Situația prezintă o gravitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător.

Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți.

Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional.

Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență.

Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție.

Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil.

O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate.

Biroul de Informare și Relații Publice