„E revoltă în capul dumneavoastră”. Așa i-a răspuns Raed Arafat, șeful DSU și secretar de stat în Ministerul de Interne, unui ziarist aflat la Spitalul „Matei Balș”, unde, vineri dimineața, s-a produs un incendiu  soldat cu pierderea a cinci vieți omenești. Ziarist care le spunea oficialilor zilei ceea ce orice om cu frica lui Dumnezeu le-ar fi spus și anume că, după tragedia de la Piatra Neamț și până acum, nu s-a schimbat nimic în sistemul de sănătate, ceea ce este revoltător. „Urlați dumneavoastră” i-a replicat doctorul Arafat, după care l-a acuzat pe curajosul confrate că numai în capul lui este revoltă. Las la o parte faptul că actualul secretar de stat uită că tot o asemenea revoltă-  care, nici aceea, nu a fost doar în capul nostru- l-a determinat, cu niște ani în urmă, pe Traian Băsescu, președintele în exercițiu al României, să nu îl demită și doresc să îl asigur că într-adevăr, este o mare revoltă! Revoltă mocnită deocamdată,  dar pe care nu cred că o pot așa lesne stinge plângărețele declarații ale pseudo-președintelui Klaus Iohannis și ale guwernanților săi veniți, în mare grabă, la locul nenorocirii ca să pozeze în copleșiți de durere și în sufocați de compasiune față de cei cinci oameni care și-au pierdut viața și de familiile lor.

Poate că aceste cuvinte vi se vor părea prea aspre, dar vă asigur că, în raport cu marea, imprescriptibila vinovăție ce le revine guWERNanților și subalternilor lor pentru starea în care se află (și) sistemul de sănătate din România acum, la începutul anului  2021, ele sunt prea blânde. Și, chiar dacă nu se confirmă, pe surse oficiale, cauzele incendiului, există câteva suspiciuni rezonabile, dintre care v-aș propune să ne oprim asupra uneia, care a fost evocată, cu o semnificativă frecvență, în spațiul public. Mă refer la ipoteza că incendiul fatal, izbucnit într-un salon, de o aerotermă sau de un reșou, a fost cauzat de supraîncălzirea instalațiilor de curent electric, dat fiind faptul că asemenea aparate se găseau în mai multe saloane ale spitalului. Aparate care le-au fost aduse pacienților din cauză că în saloane era frig. Lucru pe care l-a spus răspicat Toni Grecu, el însuși internat în spitalul „Matei Balș”. E adevărat, conform ultimelor date, nu suprasolicitarea instalațiilor de curent electric ar fi cauza incendiului, ci explozia a două tuburi de oxigen. Asta, însă, nu închide și discuția despre frigul din spitale și din casele bucureștenilor.

Așadar și în acest spital – ca și la spitalul „Colentina”, de exemplu – a fost  frig în saloane, după cum, de multă vreme, este frig în multe, foarte multe locuințe din București. Dar asta nu îi spune nimic primarului general Nicușor Dan, care ne asigură că și în Occident, de la care luăm lumina civilizației și a apărării drepturilor omului, sunt 19 grade în casă și asta nu mai deranjează pe nimeni.

Da, domnilor guWERNanți, este revoltă! Dar nu numai în capul confratelui meu, ziaristul care a avut demnitatea să vă ceară să recunoașteți adevărul și să vi-l asumați. Pentru că, așa după cum am aflat pe când scriam acest text,  de la colegii mei de la Antena 3, este cel de-al șaselea  incendiu petrecut în spitalele din țară. Printre cauze fiind aceea că aceste spitale există în clădiri a cărora vechime depășește cu mult o jumătate de veac. Se poate pune întrebarea de ce, de la Revoluție și până acum, nu s-au mai construit spitale noi în România? Sau măcar de când am devenit stat membru al Uniunii Europene. Întrebări asupra cărora insist având în vedere declarațiile europarlamentarei Corina Crețu din care reiese că, în perioada în care domnia sa a deținut funcția de comisar european pentru politici regionale (REGI), mai precis încă din anul 2005, din totalul sumei ce i-a fost alocată României, în cadrul financiar multianual 2014-2020, pentru proiecte destinate spitalelor regionale nu s-au cheltuit decât 45%. Restul fiind relocați pentru noul cadru financiar 2021-2925, mai precis după 2022. Cu eleganță, Corina Crețu spune că această decizie aparține „guvernului”. Termen foarte vag atâta vreme cât, în acest răstimp, România a avut mai multe guverne. Așa încât de mare folos ne-ar fi dacă europarlamentarul Corina Crețu ne va spune, cu subiect și predicat, cărui anume guvern i-a aparținut această nefericită și supra-păguboasă decizie.

Plecând de aici, de la discuția despre finanțarea, de fapt subfinanțarea, sistemului de sănătate, putem pune și o altă întrebare: din totalul datoriilor contractate de către actualul premier Florin Cîțu în perioada când a deținut funcția de ministru de finanțe cât anume a mers spre acest domeniu vital al societăți? Întrebare imperios necesară fără doar și poate, deși, dacă mă gândesc mai bine, este cam fără rost să o adresăm cui o adresăm, știută fiind declarația din martie 2018 a aceluiași domn Florin Cîțu. Citez: „Ar trebui să terminăm cu această propagandă – sănătatea și învățământul, prioritatea zero în România și să punem mai mult accent pe susținerea mediului privat. Prioritatea zero în România trebuie să fie susținerea sectorului privat, nu educația sau sănătatea”. Cinică și aberantă susținere pe care, același Florin Cîțu o va relua și dezvolta în ianuarie 2021 la Radio Guerilla: „Sunt câteva sectoare în economie în care s-au băgat foarte mulți bani și rezultatele nu se văd. Și aș pune aici sănătatea, educația ș.a.m.d.”

Orice comentariu mi se pare de prisos! După cum de prisos mi se par și ipocritele declarații ale oficialilor zilei, în frunte cu pseudo-președintele Klaus Iohannis. În primul rând cele ale Chiriașului de la Cotroceni, care, dacă tot manevrează personajele decorative din palatul din Piața Victoriei, putea, până acum, să bată cu pumnul în masă și să ceară niște demisii.  În această situație, încep să cred că gestul lui Victor Ponta, de a demisiona din funcția de prim ministru după tragedia de la clubul Colectiv- deși, la drept vorbind, nu avea o răspundere directă pentru asta – este un gest demn și corect. Ceea ce nu pot spune și despre o demisie (sau despre niște demisii) care s-ar depune- mai bine mai târziu decât niciodată – după nenorocirea de la Spitalul „Matei Balș”. Desigur, dacă, prin reducere la absurd, am putea să ne imaginăm că s-ar întâmpla așa ceva.

Cât privește aberația aruncată, cu multă țâfnă, de către doctorul Raed Arafat în obrazul ziaristului aflat la datorie, în stradă, în fața spitalului, cum că este revoltă în capul acestuia, îi reamintesc domniei sale, precum și altor guWERNanți mai mari sau mai mici, avertismentul lui F. Brunea Fox, clasicul breslei noastre: „Nu călcați strada. Mușcă!”

CristoiuBlog