ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Publicistul Dan Pavel oferă pe contul său de MeWe un text bun de duș rece pentru cititorii occidentali (dar nu numai) din care redăm extrase:

„Presa ne informează că Forțele Aeriene ale Statelor Unite au doborât al treilea OZN în tot atâtea zile. După incidentul cu balonul chinezesc de spionaj, tensiunile sunt mari în spațiul aerian al singurei țări din lume care se vede distrusă de extratereștri la fiecare simulare hollywoodiană. Se pare că nici extratereștrii din Indipendăns Dei nu mai sunt ce-au fost, d-apoi chinezii. Dacă nu ați râs la știrile complet ridicole cu balonul de spionaj, aveți ocazia să vă amuzați măcar la războiul intergalactic. Citind articolele recente îmi dau seama că mestecătorul obișnuit de presă occidentală trăiește într-un beci al ignoranței în care jurnaliștii deschid din când în când chepengul și aruncă ciozvârte ca să-și hrănească totuși prizonierii cu ceva. Ultima dată când o țară a folosit cu succes baloane de spionaj a fost în primul război mondial.

Pe de o parte, China este o țară dotată cu program spațial care are la dispoziție nenumărați sateliți, o stație orbitală și vehicule de lansare de mare gabarit. Mai are avioane supersonice de rază lungă și mare altitudine, special construite pentru misiuni de infiltrație și spionaj. Mai deține o rețea mondială de Signals Intelligence alimentată chiar de giganții IT&C ai occidentului. De cealaltă parte, principala slăbiciune a unui balon de spionaj este că nu spionează neapărat ce vrei tu, ci doar ce vrea vântul din ziua respectivă. De asemenea, un balon de spionaj e foarte greu de ascuns atunci când călătorește în cerc, cu 3 kilometri pe oră, ziua în amiaza mare, pe cerul senin și cu o semnătură radar cât toate zilele. Preșcolarul oricărui general de aviație ar fi detectat acest instrument clandestin de înaltă tehnologie și ar fi indicat către el cu degețelul grăsuț: ”Uite, tati, un balon!”. Prezența mea într-o toaletă de femei ar fi fost mai discretă și mai clandestină decât ditamai balonul pe cer, ziua în amiaza mare. Nu știu câte agenții de spionaj ar fi dotat un balon cu ultimele tehnologii de spionaj doar pentru a fi vulnerabil în fața puștii unui pădurar plictisit în care s-a trezit simțul patriotic.

Șeful spionajului chinez ar fi trebuit să fie decupat dintr-un desen animat ca să folosească baloane nedirijabile împotriva SUA. Sunt aproape convins că microfilmul expus în balon urma să fie livrat înapoi către Beijing la glezna unui porumbel călător. De fapt ăsta era planul Chinei de la bun început: 1) Infiltrează spioni în America, la bordul unei corăbii cu sclavi aduși pentru renovarea Trump Tower. 2) Concomitent lansează un balon pe care speră ca vântul să-l dirijeze, într-o lună sau trei, deasupra Statelor Unite. 2,5) Execută prin împușcare familia proiectantului care a uitat să vopsească balonul în bleu-ciel pentru camuflaj. 3) Proiectantul care a supraviețuit la bordul balonului mâncând conserve cu urechi de lemn face poze de spionaj în dreptul CNN. 4) Se aruncă cu parașuta din balon și predă microfilmul spionilor de la sol care îl vor anunța că au mâncat porumbelul călător pe drum, deoarece nu îi hrănise nimeni pe corabie, iar Trump a fost prea zgârcit pentru o cină de protocol. 5) Dacă planul A nu a funcționat corespunzător, se trece la planul B - căutarea unui internet cafe în care operativii chinezi se pot conecta la Yahoo Messenger pentru a trimite gif-urile făcute în balon.

Adică, astea erau opțiunile Chinei - a doua țară ca dezvoltare în armament hipersonic - ori balonul ăsta suflat de vânt, ori o femeie de serviciu care ascultă cu paharul la ușa lui Biden. Până și Google Earth era mai eficient decât un balon de spionaj. Oricând, după 1965, toate puterile lumii ar fi putut face o pasă cu avionul de recunoaștere, cu mach 2, la mare altitudine. După 1970 ar fi putut face o pasă cu orice satelit de spionaj de pe orbită... sau ar fi putut obliga companii ca Google, Disney, Amazon și Apple să-și vulnerabilizeze sistemele ca să poată funcționa pe teritoriul Partidului Comunist Chinez. Dar despre asta din urmă nu e bine să știm prea multe pentru că dă prost la vulturii americani născuți în Bărăgan. Ăștia care pot fi patrioți americani pe rețele, dar nu pot manifesta patriotism românesc pentru că înseamnă extremism de dreapta.”, scrie Dan Pavel.

Ajungând la chestiunea „extratereștirlor” acesta mai scrie: „De-a lungul timpului omenirea a observat nenumărate exemple de obiecte zburătoare care executau manevre incredibile, cu viteze și trăsături gravitaționale imposibile. Pentru a ajunge la noi, un vehicul extraterestru trebuie să fie suficient de avansat încât să străbată, într-un timp rezonabil, un minim de 35 de ani lumină dus-întors pentru Gliese 832c, 44 de ani lumină pentru destinația Gliese 667Cc sau 76 de ani lumină pentru Gj 180b. Am ales aceste destinații pentru că planetele respective au temperaturi și trăsături similare cu cele terestre. Noi suntem rugați să credem că cercopitecii noștri au reușit să doboare trei OZN-uri cu astfel de capabilități. Trebuie să fii cel mai prost reptilian de pe Centura Orion ca să te lași doborât de doi babuini care ard hidrocarburi într-un zmeu de fier și nu pot sparge bariera sunetului decât pentru câteva ore.

Pentagonul n-a reușit să-l nimerească pe Bin Laden într-o peșteră, timp de zece ani, d-apoi trei OZN-uri. N-a reușit să-i doboare pe sudanezi în două decenii de conflict, iar ăia aveau capre cu diaree și Toyote fără capotă, nu vehicule interstelare. Îmi plac mereu știrile Pentagonului. Mă distrez copios cu imaginile lor în care ne arată OZN-uri filmate la rezoluția unui cartof Nokia 3310, deși noi știm că o nacelă de recunoaștere de la bordul unui avion militar filmează nativ la 8K, infraroșu și termic la 4K Ultra HD. Poți filma Ultra HD cu o sută de euro în lumea civilă, dar în Pentagon OZN-urile sunt la rezoluție 340 pe 200 de pixeli, iar interfețele grafice de la bord sunt luate din Call of Duty. Mă rog... n-ar fi asta o problemă. Dacă victoriile aviatice din Ucraina pot fi luate din ARMA 3 și distribuite oficial pe tot internetul, n-am o problemă cu imaginile Pentagonului din Battlefield 5 sau Call of Duty.”, conchide autorul