ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


În perioada comunistă, Institutul de Științe Sociale și Politice „Ștefan Gheorghiu” era emblematic pentru formarea ideologică a cadrelor Partidului Comunist Român (PCR). După Revoluția din 1989, tranziția către democrație a fost complexă și controversată, iar multe dintre figurile formate la acest institut au avut un rol esențial în fondarea și dezvoltarea noilor instituții democratice, printre care și Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

Vasile Secăreș, din umbră în lumină

Un exemplu notabil al acestei tranziții este Vasile Secăreș, rectorul fondator al SNSPA. Cu un trecut solid în cadrul Institutului ”Ștefan Gheorghiu”, unde a deținut funcții importante, inclusiv cea de profesor și secretar al Comitetului de partid, Secăreș a fost unul dintre arhitecții noii școli de pregătire a elitei post-decembriste, iar cariera sa include și poziții influente precum consilier prezidențial și vicepreședinte al EXIMBANK.

După Revoluție, Secăreș a fost membru fondator al grupului ”Un Viitor pentru România”, din care mai făceau parte și Ioan Mircea Pașcu, Dan Mircea Popescu, Adrian Severin, Constantin Ene, ulterior și Mugur Isărescu, Victor Babiuc, Ioan Talpeș, și care a avut un rol crucial în fondarea SNSPA în 1990. Astfel, sub conducerea sa, SNSPA a fost concepută ca o instituție menită să formeze noile elite politice și administrative ale României democratice, având o structură și un curriculum inspirate din experiența occidentală și americană.

Influența cadrelor de la ”Ștefan Gheorghiu” în SNSPA

Mulți dintre fondatorii și profesorii SNSPA au avut legături strânse cu Institutul ”Ștefan Gheorghiu”. Nume precum Ioan Mircea Pașcu, Dan Mircea Popescu, și alții au fost implicați în această tranziție, aducând cu ei o combinație de experiență academică și practică politică și au contribuit la crearea unui curriculum care să reflecte atât moștenirea trecutului, cât și necesitățile prezentului democratic.

În România, personalităților științifice și culturale de prestigiu li se poate acorda o indemnizație de merit pe viață, menită să recompenseze activitățile de notorietate în domeniul culturii, științei și sportulu, o indemnizație reglementată prin Legea nr. 118/2002, care are un cuantum lunar egal cu trei salarii minime brute pe țară și este neimpozabilă și care are ca scop recunoașterea și sprijinul valorilor naționale, oferind o susținere financiară stabilă pentru cei care au contribuit semnificativ la dezvoltarea acestor domenii.

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34624

 Recent, doamna ministru Ligia Deca a conferit doamnei profesor universitar doctor Mihaela Miroiu, fost decan la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), această indemnizație, prin Ordinul de Ministru nr. 6384/08.12.2022. (Ordinul de Ministru nr. 6384/08. 12. 2022

(https://www.edu.ro/sites/default/files/_fișiere/Legislatie/2022/OM_indemnizatii_merit_2022.pdf).)

Cu toate acestea, informațiile specifice privind meritele pentru care a fost acordată această indemnizație nu au fost clarificate public, iar această lipsă de transparență generează controverse și speculații cu privire la motivele reale din spatele acestei decizii.

Un aspect controversat al acestui caz este legătura dintre doamna Mihaela Miroiu și doamna ministru Ligia Deca. Doamna ministru Ligia Deca a primit din partea doamnei Miroiu trei cursuri pe care le predă la SNSPA, Studii europene, Politici educaționale și Relații internaționale și integrare europeană.

                                    https://dri.snspa.ro/teachers/ligia-deca/

 Astfel, doamna ministru a reușit să ajungă să facă parte din corpul profesoral a SNSPA.


 

Această conexiune alimentează speculațiile conform cărora acordarea indemnizației ar putea fi un fel de ”bacșiș camuflat” pentru aceste cursuri, ridicând întrebări cu privire la un posibil conflict de interese.

Transparența și integritatea în procesul de acordare a indemnizațiilor de merit sunt esențiale pentru menținerea încrederii publicului în acest sistem, iar lipsa unor criterii clare și obiective pentru selecția beneficiarilor poate duce la suspiciuni de favoritism și corupție.

Publicarea detaliilor specifice privind realizările care au dus la acordarea indemnizațiilor ar putea contribui la creșterea încrederii publicului în acest sistem și la evitarea speculațiilor nefondate.

Acordarea indemnizațiilor de merit în România reprezintă o recunoaștere importantă a contribuțiilor excepționale în diverse domenii, însă cazul doamnei Mihaela Miroiu subliniază necesitatea de transparență și claritate în procesul de selecție pentru a menține integritatea și încrederea publicului.

Legăturile dintre oamnenii politici aflați în puncte cheie ale guvernării și universități subliniază complexitatea tranziției, dar și perpetuarea unor vechi cutume, potrivit zicalei ”na-ți-o ție, dă-mi-o mie”, în care „Schimbarea este singura constantă”, spunea Heraclit, o idee care se aplică perfect în contextul evoluției instituționale și academice din România post-comunistă.

În prezent, acordarea indemnizațiilor de merit reprezintă o recunoaștere a contribuțiilor remarcabile în domeniile culturii, științei și sportului, dar cazul doamnei Mihaela Miroiu evidențiază importanța transparenței în acest proces. Cuvintele lui George Orwell, „Într-o lume în care totul este mascat în secret, adevărul devine o marfă prețioasă”, subliniază necesitatea de a menține integritatea și încrederea publicului prin transparență. Pentru a evita suspiciunile de favoritism și pentru a asigura că aceste indemnizații sunt acordate pe criterii obiective, este esențial ca meritele specifice să fie clar comunicate și să existe un proces transparent de evaluare, pentru că numai astfel ne putem asigura că indemnizațiile de merit își îndeplinesc scopul de a recompensa cu adevărat excelența și contribuțiile remarcabile în cultura, știința și sportul românesc.

Citiți și Dezvăluirile de la SNSPA, începutul unei revoluții morale sau un nou episod ”Me Too” în România?