Patru foști oficiali americani au cerut retragerea vizei americane a lui George Simion printr-un articol plătit în Jerusalem Post, ca lobby politic pentru sistemul securistic din România consolidat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. „Domnul Adrian Zuckerman a fost ambasadorul politic al unui președinte care alimenta… ”narațiunile Kremlinului”?”, se întreabă AUR azi într-un comentariu privind ingeranța stridentă în afacerile și politica din România a unui cetățean străin care a schimbat taberele și a devenit strâns legat de corupția Administrației Biden:

„Asistăm cu stupoare la reluarea în România a unei veritabile „vânători de vrăjitoare” care are ca țintă liderul Partidului AUR, George Simion. Fără nicio probă concludentă și doar prin afirmații conjuncturale, liderul AUR este acuzat că ar fi „pro-rus” sau că ar susține „pozițiile Kremlinului”. 

Este aceeași vânătoare de vrăjitoare pe care a văzut-o declanșându-se cu virulență în America începând cu anul 2016, pe parcursul primului mandat a Președintelui Donald J. Trump. Primul „pro-rus” – și cel mai important dintre ei! – a fost… Donald Trump!

Situația pare cu atât mai paradoxală cu cât unul dintre acuzatori este tocmai… ambasadorul lui Donald Trump în România, în timpul primului său mandat, Andrei Zuckerman. Cine, dacă nu domnia sa, s-a confruntat cu aceste tipuri de acuzații adresate insistent și virulent, fără nicio probă, șefului său direct? Din acest punct de vedere, dacă jumătate din ceea ce a vehiculat insistent presa americană de mainstream – preluată masiv la București! – ar fi adevărat, Domnul Zuckerman ar fi fost ambasadorul unui președinte pro-rus, rasist și, pe alocuri, antisemit! 

Încă din campania prezidențială din 2016 și pe tot parcursul primului său mandat (2017–2021), Donald Trump a fost ținta unor acuzații persistente că ar avea o atitudine favorabilă Rusiei și președintelui Vladimir Putin. Aceste suspiciuni au fost alimentate de „concluzia” serviciilor americane de informații că Rusia a intervenit în alegerile din 2016 pentru a-l favoriza pe Trump și pentru a afecta candidatura lui Hillary Clinton. CIA, FBI și NSA au apreciat că operațiunea a fost aprobată de Vladimir Putin și a urmărit influențarea procesului electoral american.  

Principala acuzație a fost că Trump a minimalizat în mod repetat gravitatea interferenței ruse și a evitat să critice direct Kremlinul. De asemenea, mai mulți membri ai echipei sale de campanie ar fi avut contacte cu persoane apropiate de autoritățile ruse. Cazurile lui Michael Flynn, Paul Manafort și George Papadopoulos au alimentat presei americane anti-Trump percepția că există legături neobișnuit de apropiate între cercul lui Trump și Rusia.  

Un moment masiv utilizat în presa americană a fost întâlnirea din iunie 2016 de la Trump Tower, unde Donald Trump Jr., Jared Kushner și Paul Manafort s-au întâlnit cu persoane prezentate ca având informații compromițătoare despre Hillary Clinton provenite din Rusia.  

Un alt episod care a consolidat imaginea lui Trump ca fiind prea apropiat de Putin a fost summitul de la Helsinki din iulie 2018. În conferința de presă comună cu liderul rus, Trump a părut să acorde mai multă credibilitate declarațiilor lui Putin decât concluziilor propriilor servicii de informații privind interferența rusă în alegerile americane.  

În centrul întregii controverse s-a aflat investigația procurorului special Robert Mueller. După aproape doi ani de anchetă, Mueller a confirmat că Donald Trump sau campania sa NU au conspirat ori au coordonat acțiuni cu guvernul rus. Mueller a concluzionat că nu existau suficiente dovezi pentru formularea unei astfel de acuzații.  

În consecință, deși acuzațiile au dominat o mare parte a vieții politice americane în timpul primului mandat al lui Trump, investigațiile oficiale nu au demonstrat existența unei înțelegeri secrete între acesta și Rusia. Astfel, dezbaterea privind presupusul caracter „pro-rus” al lui Trump a rămas în esență una politică. Totul a fost „vânătoare de vrăjitoare”, luptă politică, exagerări, scoateri din context. Donald Trump NU a fost și nu este „omul Rusiei”! 

Domnul Zuckerman știe asta foarte bine dar, paradoxal, în România se comportă exact ca… presa de mainstream din SUA la adresa lui Donald Trump. Fără să probeze cu nimic acuzațiile, fără să invoce dovezi concludente, doar repetând aceleași poncife ale presei de mainstream din România, fostul ambasador a devenit procuror politic.  

Este trist, dar și profund incorect. Nimic din pozițiile partidului, din doctrina AUR sau declarațiile publice ale liderului său nu susțin aceste acuzații. Le respingem categoric dar constatăm, cu regret, dubla măsură a fostului ambasador al președintelui Donald Trump.  

Demersul inițiat împotriva președintelui AUR cu domnul Zuckerman drept portdrapel a apărut după acuzația pe care AUR și președintele partidului au făcut-o la adresa unor foști ambasadori ai SUA că fac afaceri cu statul român și se implică în politica locală. 

Acesta nu mai este nici ambasador, nici personaj neutru. S-a pus în slujba mainstreamului din România și a intrat în jocul politic. Ceea ce ieri repudia, astăzi își asumă fără să crâcnească. Vânătoarea de vrăjitoare nu era bună când se aplica împotriva lui Donald Trump, e bună când se aplică împotriva lui George Simion! 

Curat murdar, Coane… Zuckerman!”, conchide Partidul AUR.