ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Săptămâna pe care o încheiem a fost marcată de două evenimente importante. Vom încerca să le comentăm pe amândouă.

Desigur, cel mai important eveniment a fost reținerea, pentru 24 de ore, a lui Victor Pițurcă și plasarea lui apoi sub control judiciar, dar și a fiului acestuia, Alexandru, alături de Gabriel Țuțu, directorul „Romarm”, supuși și ei aceluiași joc de-a reținerea și arestarea preventivă. Toți chemați mai întâi în calitate de martori, deveniți apoi inculpați, reținerea lor pentru 24 de ore și apoi plasarea sub control judiciar.

După părerea mea, un balet de-a uite gratiile, nu sunt gratiile, menite să atragă atenția opiniei publice că DNA lucrează. Un răspuns la întrebarea din ce în ce mai insistentă: ce se întâmplă cu dosarele pandemiei? Uite că dosarele din pandemie nu au fost uitate, ci deja încep să se ia măsuri împotriva celor care au profitat de nenorocirea în care am fost băgați. Pe ce mă bazez când fac această afirmație.

În primul rând, pe prezența lui Victor Pițurcă, primul audiat și primul încătușat, deși, teoretic cel puțin, cei care au executat frauda sunt fiul lui, Alexandru, și Gabriel Țuțu.
 
De ce primul Piți? Pentru că reținerea și punerea sub acuzare a fostului selecționer al Naționalei de Fotbal a României și câștigător al Cupei Campionilor Europeni este mult mai de efect decât arestarea celorlalți doi. Dacă ar fi fost reținut numai Țuțu, desigur că ar fi fost o știre banală, care ar fi trecut aproape neobservată de opinia publică. Numele lui Țuțu nu este cunoscut și nu vinde informația că DNA lucrează.

În al doilea rând, să ne gândim cine a făcut afacerea. „Romarm”. O firmă cu capital integral de stat. O fimă strategică a statului român. Care, așa cum îi spune și numele, se ocupă de cu totul altceva decât cu măștile de protecție, conforme sau neconforme. Cred că prima întrebare la care trebuie să răspundă procurorii este: ce caută „Romarm” în această afacere, că nu e fabrică de confecții. De ce să importe utilaje pentru fabricarea măștilor? Cu aprobarea cui a făcut asta? Cu atât mai grav este faptul că aceste măști, care, repet, nu înțeleg de ce trebuiau fabricate de „Romarm”, când există atâtea firme de profil, nu sunt conforme.

Ce să credem.? Că dacă ar face afaceri sau ar produce arme, așa cum îi este principalul obiect de activitate, acestea s-ar putea să fie neconforme? Că soldații noștri s-ar putea trezi, prin teatrele de operațiuni unde se află, sau la antrenamente în poligon, că pușca nu trage, pentru că nu e conformă, tancul nu are turelă, blindata nu are blindaj, iar vesta antiglonț este o simplă vestă din pânză fosforescentă, din cea pe care o folosesc bicicliștii ca să nu dea mașinile peste ei? Aici cred eu că este adevărata gravitate a acestui caz.

Că la „Romarm”, firmă strategică a statului român, conduc niște țepari nepricepuți, gata să facă orice pentru o șpagă. Șpagă care ar putea să vină, nu de la familia Pițurcă, așa cum spun procurorii că s-a întâmplat acum, ci de la un dușman al statului român. Iar „neconformitatea” materialelor furnizate de „Romarm”, în condițiile în care avem un război la granițe, s-ar putea să ne conste foarte mult.

În al treilea rând, valoarea prejudiciului. Desigur că pentru un om de rând, suma este uriașă. Dar față de jafurile care s-au făcut în pandemie, față de ce bani s-au scurs din buget în buzunarele profitorilor, este una infimă. Desigur, trebuie început de undeva. De la un capăt. Dar de ce să nu începem de la capătul de sus? De la tunurile grele. Asta în condițiile în care DNA și Parchetul General au anunțat demult că au câteva sute de dosare în lucru despre tunurile din pandemie.

Cum de a fost primul gata fix cel în care este inculpat Victor Pițurcă? Cum de nu a fost instrumentat încă primul tun semnalat de presă, cel cu firma bucătăresei din Giurgiu, desemnată să importe măști la o sumă astronomică? Cum de nu au fost gata până acum dosarele care ar fi trebuit deschise pe baza raportului Curții de Conturi, vechi de aproape doi ani, în care procurorii aveau toate datele și expertizele și nu mai era nevoie decât de audieri și alte câteva chestiuni tehnice pentru a-i trimite în judecată pe cei acuzați? Răspunsul cred că este simplu. Motivele sunt două. De autorii marilor tunuri, de sute de milioane de euro, nu este voie să se atingă nimeni, iar al doilea, că în acest dosar prezentat acum există și numele unei persoane publice, Victor Pițurcă. Adică, stați liniștiți, DNA lucrază la dosarele pandemiei.

Voi crede că acest dosar nu a fost scos pe piață acum, din motive cu totul altele decât setea de justiție și recuperarea prejudiciilor, atunci când vor începe să fie reținuți de DNA în dosare de corupție, marii profitori. Cei care au pus la cale și condus jaful din pandemie: premieri, miniștrii, secretari de stat și tot felul de comandanți. De mână cu „oameni de afaceri” abonați la banii statului. Alături de ei, și Țuțu, și Piți, desigur, dacă vor fi găsiți vinovați.

Al doilea eveniment, mai puțin mediatizat, este o nouă audiere, vineri, a fraților Tate la DNA. De fapt, nu audierea în sine, pentru că audieri au mai avut loc. Ci faptul că frații Tate au încercat să vină cu artileria grea. Tocmai din America a traversat Oceanul avocata Tina Glandian, ca să-i scoată din arest pe cei doi inculpați. Tina Glandian a devenit celebră, după ce a apărat cu succes în procese pe foarte celebrii Michael Jackson, Chris Brown sau Mike Tyson.

Numai că de data asta a trecut Oceanul cam degeaba. În primul rând că nu cunoaște procedurile din România. Și chiar dacă le-ar învăța într-o noapte, nu prea are ce face cu ele. Nu există raport de reciprocitate între barourile din România și SUA, așa că celebra avocată nu are competențe legale pe teritoriul nostru, deci nu poate asista la audieri, ceea ce pentru un avocat este esențial în formularea apărării și nici nu poate pleda direct. Așa că, cel mult, poate juca rolul de antrenor, de pe margine, al avocaților români ai fraților Tate.

Și mai este ceva în legătură cu această încrengătură avocățească. Vineri, când au fost aduși la audieri, unul dintre ei, Tristan, a reușit să dea un bilețel reporterului Antena 3 aflat în fața DIICOT. În el era un strigăt de ajutor, ca al cuiva sechestrat. Iată conținutul:  „Dovezile DIICOT împotriva noastră sunt că prietenele noastre, Beatrice și Yasmina, au realizat filmulețe pe Tik-Tok în 2021. De aceea sunt în închisoare. Întrebați DIICOT despre probe. Întrebați judecătorii cine îi influențează. Spuneți lumii ce se întâmplă! Tristan Tate”.

Întrebarea este: de ce, dacă asta este dorința clienților, avocații fraților Tate nu fac cunoscute aceste veritabile strigăte ale lor. Sigur că ei se apără cum cred mai bine. Dar, faptul că avocații tac, în timp ce clienții lor vor să spună ceva opiniei publice și o pot face direct prin ei, nu prin bilețele strecurate presei, faptul că din America vine o avocată celebră, dar vine, așa cum am arătat, cam degeaba, faptul că la arest, frații Tate au fost vizitați de consulul britanic împreună cu atașatul economic al ambasadei Marii Britanii, ne poate duce cu gândul că nu sechestrarea și violul sunt adevăratele motive pentru care se află în arest. Ci unele economice. Despre bani, adică. Aici este cheia cazului, care cel puțin oficial, deocamdată este ocolită de către procurori: sursa banilor.