ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Judecând acum, după câteva zile de la așa-zisele audieri ale mele în fața Comisiei de etică a UMF și a Comisiei de Jurisdicție și Deontologie profesională a CMR, mi-e greu să nu-mi constat, a nu știu câta oară, propria-mi naivitate. M-am lăsat atras într-o scenetă care avea drept unic scop bătaia de joc la adresa mea, cu putere de exemplu pentru eventual alți viitori amatori.

În ce a constat bătaia de joc?

1. Comisia de etică s-a întrunit în efectiv complet, însă, pe parcursul celor 40 de minute de audiere, niciun membru (exceptând președintele) nu a scos vreo silabă, nu m-a întrebat nimic, nu a avut nicio nelămuire, nicio nuanță de precizat (nici măcar la solicitările repetate ale conducătorului ședinței); a trebuit să vorbesc singur, să țin un curs de etică, practic, în care arătam că decizia contestată de mine încalcă de fapt Codul de etică al UMF și nu reacția mea de contestare a acesteia (transcriptul). În aceste condiții, cei care doar au stat solemni, nemișcați și nevorbiți au votat în unanimitate sancționarea mea. Ca expresii denigratoare din partea mea la adresa instituției au fost reținute următoarele: titlul postării de pe Facebook („SESIUNEA DE INJECTARE”), afirmarea „rușinii” față de apartenența la UMF Iași (formulare distorsionată față de contextul postării) care „denotă o lipsă de încredere în organismele instituției” și pasajul „Decizia este menită doar să crească numărul de studenți injectați în următoarele zile, pentru a putea raporta și noi la minister depășirea planului la hectar (acest fapt este sugerat și de sintagma „inclusiv cu prima doză” - cu alte cuvinte, îi admitem pe cei încă „neprotejați”, dar care au dovedit supușenie și bunăvoință)”. Asta e tot.

2. La Comisia CMR, bătaia de joc a constat în absența majorității membrilor de la ședință: dintr-un total de 13 membri, au fost prezenți doar 3 (trei!). Adică eu trebuia să explic și să mă apăr față de acuzațiile din patru dosare în fața a 25% din comisie, deși la vot, ca să mă sancționeze, ar trebui să fie prezenți 7 membri. I-am întrebat despre această anomalie, mi s-a replicat că oricum eu trebuie să trimit și o notă explicativă cu privire la toate dosarele în cauză. Că eu doar am timp să scriu romane în care să combat aberațiile șefului Comisiei, profesorul Mircea Onofriescu. Dacă le voi trimite ceva, acela va fi transcriptul discuției (vi-l voi împărtăși în câteva zile), nimic altceva. Dacă respect aceste comisii, nu înseamnă că și consimt să-și bată cineva joc de mine.

Dacă mai adăugăm la cele de mai sus și giumbușlucurile Tribunalului Iași, care mi-a stabilit termenul de judecare a cererii de suspendare a deciziei aberante 517 (pentru care am fost deja sancționat) la 8 zile DUPĂ momentul în care eu trebuia să particip la un examen la care aceasta îmi interzicea prezența (cică pentru a-mi lăsa timp suficient să pregătesc întâmpinarea!), tabloul este complet.

Felul în care sistemul strânge lațul în jurul gâtului unui contestatar este relevant pentru respectul față de om în societatea progresistă multilateral dezvoltată și are farmecul sfidător al puterii exemplului.