Se recunoaște în reviste de renume că "vaccinurile covid” ARNm conțin nanotehnologie https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1748013221000670?via%3Dihub, https://www.nature.com/articles/s43586-023-00246-7, dar când afirm eu asta este considerată teorie a conspirației https://www.activenews.ro/stiri/Dr.-Geanina-Hagima-Dreptul-la-replica-cerut-TVR-pentru-afirmatii-defaimatoare-la-adresa-mea-precum-cunoscuta-sustinatoare-a-teoriilor-conspiratiei-185233  .

Mai întâi este util să aflăm câte ceva despre nanotehnologie, deoarece, deși este larg folosita în diverse domenii, inclusiv în medicină, mai intens în ultimii 20 de ani, puțini oameni, chiar specialiști în domeniile lor, sunt familiarizați cu acest termen. Cunoașterea acestui subiect este esențială pentru a înțelege ce s-a întâmplat în ultimii patru ani, ce se urmărește și ce soluții avem. Cu cât vom ignora acest subiect extrem de important, faptul că acest domeniu este finanțat de mult timp cu miliarde de euro, că nanotehnologia este utilizată în multe produse în ciuda lipsei de reglementare și a evaluării insuficiente din punct de vedere toxicologic, cu atât atenția noastră va fi mai ușor de deviat și vom pierde timp și energie, fără a găsi cauzele și soluțiile eficiente pentru situația actuală.

 Ce este nanotehnologia?

Deși nu există o definiție unanim acceptată, Inițiativa Națională pentru Nanotehnologie (National Nanotechnology Initiative) o definește ca manipularea materiei cu dimensiuni de la 1 la 100 nanometri (nm).  Este important de știut că proprietățile materialelor la scara nanometrică diferă semnificativ de cele la o scară mai mare. De aceea nanotehnologia este un domeniu care trebuie bine definit și reglementat. https://en.wikipedia.org/wiki/Nanotechnology

Este mai corect să folosim pluralul „nanotehnologii” deoarece acestea includ o gamă largă de tehnologii și aplicații - nanomedicină, nanoelectronică, produse de consum (ex. cosmetice, alimente). Pe lângă avantaje, nanotehnologia ridică multe probleme reprezentate de toxicitatea și impactul nanomaterialelor asupra mediului https://ec.europa.eu/archives/bepa/european-group-ethics/docs/publications/opinion_21_nano_en.pdf    Pag 11 . 

Istoricul nanotehnologiei

În 1959 fizicianul Richard Feynman a prezis posibilitatea de sinteză prin manipularea directă a atomilor.

Termenul "nanotehnologie" a fost folosit pentru prima dată de Norio Taniguchi în 1974.

Nanotehnologia a devenit domeniu în anii 1980 prin contribuția lui K. Eric Drexler

Fulerenele au fost descoperite în 1985 de Harry Kroto , Richard Smalley și Robert Curl, care au câștigat împreună Premiul Nobel pentru chimie în 1996.

Descoperirea nanotuburilor de carbon este atribuită lui Sumio Iijima în 1991.https://en.wikipedia.org/wiki/Nanotechnology.

La începutul anilor 2000, domeniul a atras atenția științifică, politică și comercială. Au apărut controverse cu privire la definițiile și potențialele implicații ale nanotehnologiilor. Guvernele au început să promoveze și să finanțeze cercetarea în nanotehnologie.

Finanțare

 În SUA prin Inițiativa Națională pentru Nanotehnologie s-a creat definiția bazată pe dimensiune a nanotehnologiei și s-a stabilit finanțare pentru cercetarea la scară nanometrică. Echivalentul european al inițiativei din SUA îl reprezintă  Programele Cadru Europene pentru Cercetare și Dezvoltare tehnologică care au finanțări de ordinul miliardelor de euro (fig 1).

Figura 1. Programele -cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică , numite și programe-cadru sau prescurtat FP1 la FP9, sunt programe de finanțare create de Uniunea Europeană / Comisia Europeană pentru a sprijini și încuraja cercetarea în Spațiul European de Cercetare (ERA). Începând din 2014, programele de finanțare au fost denumite Orizont . 

https://en.wikipedia.org/wiki/Framework_Programmes_for_Research_and_Technological_Development

Din fondurile alocate pentru aceste programe cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică, pentru nanotehnologie s-au alocat prin FP6 (2002-2006) peste 1,36 miliarde EUR (550 de proiecte finanțate), prin FP7 (2007 – 2013) cca 3,5 miliarde EUR, iar prin FP8 (2014-2020) cca 2 miliarde EUR https://ec.europa.eu/archives/bepa/european-group-ethics/docs/publications/opinion_21_nano_en.pdf. Pentru FP9 (2021- 2027) nu am găsit date privind finanțarea nanotehnologiei care , cu siguranță, a primit cu câteva miliarde de euro  în plus fața de anii precedenți. Țările implicate în  Programul FP9 sunt, alături de statele membre ale UE, și altele ca: Albania, Armenia, Bosnia and Herzegovina, Insulele Faroe, Georgia, Islanda, Israel, Kosovo, Moldova, Muntenegro, Noua Zeelandă, Macedonia, Norvegia, Serbia, Tunisia, Turcia, Ucraina, Marea Britanie https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/docs/2021-2027/common/guidance/list-3rd-country-participation_horizon-euratom_en.pdf.

Este important să avem în vedere că nanotehnologia reprezintă primul dintre obiectivele celei de-a Patra Revoluțiii Industriale  a Forumului Economic Mondial , alături de cercetarea creierului,  imprimarea 3 D, rețelele mobile, computerizare https://www.youtube.com/watch?v=SCGV1tNBoeU&t=60s  .

Pe lângă finanțarea enormă, veniturile lucratorilor în acest domeniu sunt în medie de 500.000 dolari anual, iar numărul acestora a crescut dela 60.000 în anul 2000, la 6 milioane in 2020 https://nseresearch.org/2023/overviews/MCR_2023-0918_NNI_at_20_years-enabling_new_horizons_JNR_Springer_28p.pdf .

Nanomaterialele - proprietăți speciale

La scară nanometrică proprietățile particulelor se modifică, apar fenomene cuantice și de suprafață ale materiei. Efectul de dimensiune cuantică constă în modificarea proprietăților electronice ale solidelor la dimensiuni nanometrice.

De asemena, se modifică  o serie de proprietăți fizice - mecanice, electrice, optice etc. - în comparație cu sistemele macroscopice, permițând aplicații unice. La dimensiuni nano: cuprul, material opac poate deveni transparent; aluminiul, material stabil macroscopic, poate deveni inflamabil; aurul, material insolubil, poate deveni solubil și un catalizator chimic puternic https://en.wikipedia.org/wiki/Nanotechnology  .

Evoluția nanotehnologiei

Nanotehnologia a evoluat de la nanostructuri pasive în 2000, la nanostructuri active după 2005, la nanosistemedupă 2010, nanosisteme moleculare după 2015 și tehnologii convergentedupă 2020, așa cum descrie inginerul de origine română Mihail Roco , unul dintre principalii  arhitecții Inițiativei Naționale de Nanotehnologie din SUA https://web.archive.org/web/20120131175645/http://nsf.gov/crssprgm/nano/reports/mcr_05-0526_intpersp_nano.pdf,  https://nseresearch.org/2023/overviews/MCR_2023-0918_NNI_at_20_years-enabling_new_horizons_JNR_Springer_28p.pdf. În 2020-2022 s-au înregistrat progrese semnificative în sfera cuantică, grafen, proteomică, micro-/nanofluidică și optoelectronică.

Poate este util să cunoaștem câteva date și despre domnul Mihail Roco. Acesta a avut și are un rol important în domeniului nanotehnologiei la nivel mondial , a fost autor principal al strategiei primului program național american în domeniul nanotehnologiilor, lansat în anul 2000 de președintele Bill Clinton. Profesorul Roco s-a implicat și în inițierea și dezvoltarea cercetării nanotehnologice în România. Din 2011, Mihail Roco este Doctor Honoris Causa al Universității Politehnica din București, pe care a absolvit-o în 1970, iar din 2012 este membru de onoare al Academiei Române, Secția de Știința și Tehnologia Informației https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/100-fp-romania-2015-cine-ce-a-facut-relevant-in-1699121.html.

Încă din 2006 , un grup grup de experți al Agenției Europene pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA) constată progresul semnificativ în domeniu nanotehnologiei: "Noile aplicații ale nanotehnologiei includ schelete nanostructurale pentru înlocuirea țesuturilor, nanostructuri care permit transportul prin barierele biologice, controlul de la distanță al nanosondelor, sisteme integrate nanoelectronice senzoriale implantabile și structuri chimice multifuncționale pentru administrarea țintită a medicamentelor." https://ec.europa.eu/archives/bepa/european-group-ethics/docs/publications/opinion_21_nano_en.pdf   (pag 14)

În 2010 erau disponibile comercial o varietate de nanoparticule de tipul dendrimerilor, quantum dots (pincte cuantice), particule superparamagnetice de oxid de fier , particule magnetice, fullereni, polimeri https://ec.europa.eu/archives/bepa/european-group-ethics/docs/publications/opinion_21_nano_en.pdf  - pag 15.

Figura 2 Evoluția nanotehnologiei https://ec.europa.eu/archives/bepa/european-group-ethics/docs/publications/opinion_21_nano_en.pdf   (pag 15)

Figura 3. Evoluția nanotehnologiei https://ec.europa.eu/archives/bepa/european-group-ethics/docs/publications/opinion_21_nano_en.pdf   (pag 15)

Numărul publicațiilor din domeniul nanotehnologieia crescut constant  în ultimii 10 ani, cele mai multe articole fiiind despre quantum dots, grafen, proteomică, autoasamblare https://nseresearch.org/2023/overviews/MCR_2023-0918_NNI_at_20_years-enabling_new_horizons_JNR_Springer_28p.pdf.

Figura 4. Publicațiile pe tema nanotehnologiei https://nseresearch.org/2023/overviews/MCR_2023-0918_NNI_at_20_years-enabling_new_horizons_JNR_Springer_28p.pdf

Nanotehnologia - aspecte toxicologice

Pe lângă avantaje, nanotehnologia are și dezavantaje reprezentate de efectele toxice, efecte important de monitorizat având în vedere utilizarea ei în scopuri diagnostice, terapeutice sau cosmetice.

Efectele adverse se pot datora https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1773224722010292:

- acumulării în țesuturi sau organe – ficat,  sistem cardiovascular, renal și nervos   

- afectării metabolismului

- modificărilor conformaționale ale proteinelor cu posibila apariție de boli prionice

- stimulării dezvoltării tumorilor prin deteriorarea ADN-ului

În plus, "metodele toxicologice cunoscute și acceptate pe scară largă nu sunt suficiente pentru a detecta posibilele efecte nocive ale nanoparticulelor” https://ec.europa.eu/archives/bepa/european-group-ethics/docs/publications/opinion_21_nano_en.pdf  (Pag 21).

Utilizarea in vivo a NP poate determina răspunsuri inflamatorii, toxicitate celulară, distribuție și eliminare neașteptate și transport insuficient către o țintă specifică. Aceste fenomene nefavorabile pot fi în mare măsură determinate de interacțiunea proteină-NP cu formarea „coroanei proteice”.  "Efectul corona” influențează comportamentul biologic al NP-urilor, le modifică funcționalitatea, determinând uneori pierderea sau amplificarea funcției (loss-of-function or gain-of-function). 

Nanotechnologia - Situația juridică – nereglementare de 20 de ani

În 2007 în statele membre ale Uniunii Europene nu era încă o legislație specifică privind nanomedicina. Se recunoștea că "Lipsa unei definiții juridice clare a nanomedicinei reprezintă o problemă, deoarece poate fi neclar dacă nanomedicina trebuie plasată în cadrul sau în afara domeniului de aplicare a anumitor acte legislative.” "Unele inovații ale nanomedicinii pot intra în mai multe categorii de reglementări care se pot aplica simultan. Prin urmare, poate exista riscul nu numai al incertitudinii cu privire la reglementările aplicabile, ci și al existenței unei multitudini de dispoziții de reglementare relevante. Ambele situații sunt problematice din punct de vedere juridic.” https://ec.europa.eu/archives/bepa/european-group-ethics/docs/publications/opinion_21_nano_en.pdf (pag 23, 33)

În 2020 persistă lipsa reglementării nanotehnologiei în ciuda apelurilor repetate din partea comunității științifice. Reglementarea este esențială pentru a oferi securitate juridică producătorilor, factorilor de decizie, furnizorilor de servicii medicale și publicului larg. Se constată  lipsa unei definiții internațional acceptată a nanomaterialelor. Institutul Național de Sănătate, SUA, Fundația Europeană pentru Știință și Platforma Tehnologică Europeană, au definiții diferite, iar FDA nu are o definiție clară.  http://webbut2.unitbv.ro/bu2012/series%20vii/BULETIN%20VII/17_Toma-Bianov%202-2012.pdf.

Într-un raport științific al EAASM (sept 2020)  se solicită dezvoltarea unui consens științific privind definițiile pentru nanomedicamente în Europa. Raportul solicită adoptarea unei proceduri centralizate de către EMA pentru toate nanomedicamentele și nanosimilare, pentru o mai bună examinare a acestor produse https://eunanomedicinescoalition.eu/wp-content/uploads/2020/09/Patient-Safety-and-Nanomedicines-September-2020.pdf  .

In 2021 parlamentarul european de origine bulgară, Peter Vitanov, afirma că vaccinurile inovatoare cu ARNm conțin nanoparticule. El consideră că „asamblarea în nanoparticule complexe necesită procese de fabricație extrem de standardizate și complexe, care pot garanta o calitate constantă, eficacitate clinică și siguranță [...] Modificările calității, distribuției dimensionale, a proprietăților de suprafață, a profilurilor de încărcare și de eliberare a medicamentelor, a stării de agregare și a stabilității, pot modifica modul în care un nanomedicament acționează în organism, cu un impact semnificativ asupra siguranței și eficacității.” https://www.theparliamentmagazine.eu/news/article/nanomedicines-and-nanosimilars-building-a-robust-legislative-framework

În noiembrie  2022, pe afișul online de informare pentru o dezbatere privind reglementarea nanomedicinei în UE,  se afirma „ Cadrul de reglementare al nanomedicamentelor prezintă probleme critice care nu au fost pe deplin rezolvate, de la adoptarea unei definiții a nanomedicinei la nivelul UE, până la elaborarea de protocoale pentru caracterizarea, evaluarea și controlul procesului de producție a nanomaterialelor.”

Într-un articol din februarie 2023 https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1773224722010292  referitor la reglementările nanomaterialelor și a nanomedicinii se recunoaște că nanotehnologia este din ce în ce mai mult utilizată în aproape toate domeniile științei, în special în domeniul farmaceutic, fiind de o importanță vitală.  În același timp, există preocupări în rândul publicului și al comunităților științifice legate de calitatea, siguranța, eficacitatea și toxicitatea acestora. Totuși, "din cauza naturii complexe a nanomaterialelor, este o provocare deosebită pentru autoritățile de reglementare de a elabora legislație și norme în acest domeniu ". Majoritatea normelor și reglementărilor existente în prezent sunt pentru materialelor de dimensiuni obișnuite.

Figura 5. Problemele de reglementare ale nanomaterialelor https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1773224722010292

După cum am menționat la începutul articolului, se recunoaște că "vaccinurile" experimentale ARNm conțin nanotehnologie care, conform studiilor prezentate, poate determina diverse efecte adverse printre care și deteriorarea ADN-ului.  Însă, în prospectul acestor produse experimentale se afirmă clar că nu au fost efectuate studii de carcinogenicitate și genotoxicitate pentru că s-a presupus că aceste produse nu au potențial genotoxic https://www.ema.europa.eu/en/documents /product-information/comirnaty-epar-product-information_en.pdf(pag 18). Deși producătorii știau despre aceste probleme de reglementare în ce privește nanotehnologia și despre posibilele efecte toxice ale acesteia, aceste produse au fost aprobate, distribuite și prezentate ca "sigure si eficiente". Prin urmare, consider că această observație poate fi utilă în acțiunile în justiție atât împotriva producătorilor, cât și împotriva celor care le-au prezentat populației ca fiind sigure. 

Nu pot să nu menționez aici afirmația cinică a fostei directoare de cercetare și dezvoltare a vaccinurilor de la Pfizer, Kathrin Jansen „Am zburat cu avionul în timp ce încă îl construiam” https://www.nature.com/articles/d41573-022-00191-2. Cred că ea este relevantă pentru a înțelege cum s-a acționat din punct de vedere medical în această perioadă.

Pe lângă aceste "scăpări” ale producătorilor am identificat și o altă problemă. După ce într-o primă etapă am examinat cu microscopul optic „vaccinurile covid” https://www.activenews.ro/opinii/Dr.-Geanina-Hagima-Ce-contine-vaccinul-Analizarea-microscopica-a-serurilor-Moderna-si-Pfizer-Comirnaty.-Apel-catre-medicii-de-familie-si-de-laborator.-FILMARI-EXCLUSIVE-184897, am realizat cu ajutorul unor specialiști o analiză prin microscopie electronică cu raze x (energy-dispersive X-ray spectroscopy) a două produse ARNm Comirnaty Omicron și Moderna. Am constatat că ambele produse conțin în principal atomi de carbon , oxigen, siliciu, fără a fi identificați atomi de azot și fosfor , cum ar fi fost normal dacă aceste produse ar fi conținut ARNm sau ADN. În plus, în produsul Comirnaty Omicron am mai identificat magneziu și un element rar, yttriu, care este folosit în nanoelectronică https://www.nature.com/articles/nmat2209, optoelectronică https://pubs.rsc.org/en/content/articlelanding/2019/tc/c9tc05371a. Silicatul de yttriu este folosit pentru producerea unor dezinfectanți anticovidcare se activează la lumina naturală sau lumina ledurilor https://www.nano.gov/node/5166 . Cred că nu întâmplator programul FP9 (2021-2027) investește foarte mult în domeniul fotonicii https://ec.europa.eu/research/participants/documents/downloadPublic?documentIds=080166e5c6a3e197&appId=PPGMS.

In produsul Moderna am găsit și atomi de titan, staniu, aluminiu, magneziu. Se știe că siliciul este utilizat pentru producerea de nanosenzori, de puncte cuantice (quantum dots) biocompatibile https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0143720820317010,https://pubs.acs.org/doi/10.1021/nn101016f. În plus, sliciul, ytrriul, titanul, aluminiul, staniul,  magneziul nu sunt raportate în prospectul acestor produse. Prin urmare, aceste produse conțin alte elemente decât cele declarate în prospect, probabil doar nanotehnologie. În ce privește absenta azotului si fosforului (adică a ARNm sau ADN) poate fi invocată existența unor variații ale loturilor, dat totuși care era probabilitatea să întâlnesc două produse diferite și niciunul dintre acestea să nu conțină ARNm?

Figura 6. Determinari prin microscopie electronică EDX (energy-dispersive X-ray spectroscopy) a compozitiei atomice a "vacccinurilor covid”, a unui anestezic dentar,  a unui vaccin "clasic”

Având în vedere aceste date , dar și cele ale altor cercetători https://expose-news.com/2022/05/27/carbon-nanotech-and-thulium-in-covid-injections/, https://guerrillatranscripts.substack.com/p/german-working-group-for-covid-vaccine, https://kirschsubstack.com/p/want-to-know-whats-inside-the-vaccine  , eu cred că aceste produse conțin doar nanotehnologie care se dorește a fi utilizată pentru crearea rețelei de  internet al corpurilor și a conexiunii creier computer, având în vedere ca nanoparticulele străbat bariera hematoencefalică.  Pe lângă produsele anticovid , am analizat si un anestezic dentar și un vaccin clasic (vaccinul antipneumococic Prevenar)   în care am identificat prezența în procent crescut al atomilor de siliciu (ce nu apar în prospect), alături de alți atomi. Prin urmare este foarte probabil ca și alte produse injectabile să conțină nanotehnologie care poate fi folosită inclusiv pentru monitorizare. Consider că este extrem de important ca și alți cercetători să facă astfel de investigații, pentru a scoate adevărul la lumină, pentru a identifica cu ce ne confruntăm, astfel încât să găsim soluții.

Imaginea de ansamblu

Pentru a înțelege ce s-a întâmplat în ultimii trei ani și ce va urma , este important să avem o privire de ansamblu și o minte deschisă, chiar daca ceea ce constatăm pare incredibil.

Pe un site al Uniunii Europene , Graphene Flagship https://graphene-flagship.eu/ , într-o revistă din anul 2020, omul viitorului este prezentat cu interfață creier -computer și nanosenzori în întreg corpul https://graphene.azurewebsites.net/Graphene-Magazine-2020-2/#page=14.

Despre internetul corpurilor, adresele MAC (care sunt emise și de persoanele injectate anti-covid) sunt studii încă din anul 2011https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3274074/, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22163818/. Sigur că totul este prezentat într-o lumină favorabilă, ca având mare utilitate pentru identificarea și tratarea în timp util a unor afecțiuni. In același timp, având in vedere ce s-a întâmplat în ultimii patru ani, putem intui că ceea ce se dorește de fapt este controlul ființei umane, restrângerea drepturilor și libertăților.

Au fost inventate patente pentru identificarea persoanelor în funcție de parametrii corporali https://patentscope.wipo.int/search/en/detail.jsf?docId=WO2020060606, pentru identificarea contacților în cazul unor epidemii și calcularea unui risc de boală în funcție de care să li se administreze celor cu risc crescut anumite vaccinuri https://patentimages.storage.googleapis.com/68/80/73/6a17a66e9ec8c5/US11107588.pdf.

Figura 7. Rețele wireless corporale pentru monitorizarea sănătății https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9105253/#B24-sensors-22-03539

În plus , numărul sateliților din jurul pământului a crescut de la 500 în anul 2018, la 2500 în anul 2022 și se dorește să se ajungă la 1.800.000 !!! de sateliți în 2029 https://www.un.org/sites/un2.un.org/files/our-common-agenda-policy-brief-outer-space-en.pdf.

Figura 8. Sateliți lansați în jurul pământului https://www.un.org/sites/un2.un.org/files/our-common-agenda-policy-brief-outer-space-en.pdf 

Figura 9. Sateliți ce se dorește a fi lansați  în jurul pământului  https://www.un.org/sites/un2.un.org/files/our-common-agenda-policy-brief-outer-space-en.pdf

Doar nu credem că transformarea planetei într-o închisoare digitală și monitorizarea noastră în timp real se realizează pentru binele și sănătatea noastră... Sunt nenumărate studiile care arată efectele negative ale radiațiilor electromagnetice, mai ales ale celor din spectrul 5G asupra sănătății umane (infertilitate , cancere) https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2021/690012/EPRS_STU(2021)690012_EN.pdf.

In concluzie consider că este extrem de important ca să conștientizăm că:

-         studiile in domeniul nanotehnologiei sunt foarte avansate

-         nanotehnologia este utilizată de circa 20 de ani în diverse produse, inclusiv in industria farmaceutica, fără a fi bine reglementată

-         nu se dorește să cunoaștem amănunte despre acest domeniu foarte bine finanțat, pentru că se obiectivul este ca în mod tăcut să ni se limiteze drastic drepturile și libertățile. De aceea multora li se vor părea greu de acceptat aceste informații și dovezi.

-         trebuie identificate produsele ce înglobează nanotehnologie și să fie cerute studiile de siguranță pentru acestea; ar trebui ca majoritatea medicamentelor să se producă în viitor în România, cu un control strict al compoziției acestora.

-         ar trebui să se implice cât mai mulți cercetători în analiza diverselor produse pentru a identifica discordanțele dintre compoziția afirmată în  prospecte pe etichete și cea reală.

-         tehnologia 5 G trebuie interzisă pentru că este elementul cheie în crearea închisorii digitale, având în același timp un impact negativ asupra sănătății noastre prin interacțiunea cu nanotehnologia introdusă în corpurile noastre pe diverse căi (inclusiv aerogenă), în ultimii 20 de ani (și in ritm mai accelerat în ultimii patru ani) .

DOAMNE AJUTĂ!