În data de 5 decembrie Ministerul Sănătății a emis ordinul 4128 din 5 decembrie 2023 prin care s-a declarat epidemie de rujeolă pe teritoriu României. Asociația Stop Discriminării Cetățenilor din care fac și eu parte, al cărei președinte este domnul Mr.(Rz)dr. ing. Dan Băzăvan, a cerut în justiție  anularea  acestui ordin.

Pentru acest dosar am formulat note scrise pe care am decis să le public deoarece consider că am expus informații, dovezi utile pentru informarea oamenilor interesați de acest aspect.

Note scrise pentru dosarul nr. 312/2/2024

Argumente pentru lipsa de fundament științific a ORDINULUI nr. 4.128 din 5 decembrie 2023 privind declararea epidemiei de rujeolă pe teritoriul României și aprobarea măsurilor de limitare a răspândirii epidemiei, publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1096 din 5 decembrie 2023:

1.     Nu exista o definiție clară, obiectivă , bazată pe cifre (incidența, număr de cazuri la 100.000 de locuitori), pe severitatea cazurilor și număr de decese pentru termenul de epidemie, fapt ce rezultă dinrăspunsul Ministerul Sănătății Nr. SRPP 2440 din 17 ianuarie 2024 la o  petiție trimisă în data de 11 decembrie 2023 . "Epidemia ca și definițiereprezintă extinderea unui focar de boală infecțioasă transmisibilă la nivel regional, național sau la nivelul mai multor state de pe același continent.  Pe baza informațiilor transmise Ministerului Sănătății de către Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor transmisibile, pe teritoriul României în ultima perioadă s-a înregistrat o evoluție îngrijorătoare a numărului de cazuri de îmbolnăvire prin rujeolă cazuri înregistrate în special în rândul populației vulnerabile reprezentate în special de copii.”Rezultă că Ministerul Sănătății poate declara oricând epidemii justificând astfel administrarea a cât mai multe vaccinuri achiziționate din fondurile pentru sănătate, care ar fi putut fi utilizate pentru problemele reale de sănătate ale poporului român (scăderea dramatică a numărului de nașteri din ultimii trei ani, creșterea semnificativă a cancerelor, a diabetului zaharat, a bolilor cardio-vasculare, a bolilor cerebro-vasculare, a obezității, a bolilor autoimune, etc). O astfel de situație se poate observa în prezentul ordin de declarare a epidemiei de rujeolă pe care, în același răspuns, Ministerul Sănătății îl justifică astfel: "Astfel, Institutul Național de Sănătate Publică a informat Ministerul Sănătății că în perioada 01.01.2023 – 31.12.2023 în România au fost notificate un număr de 2805 cazuri confirmate de rujeolă, în 34 de județe și în Municipiul București.  S-au înregistrat 3 decese unul în județul Brașov la un sugar în vârstă de 7 luni, neeligibil la vaccinare, al doilea deces tot din județul Brașov la un copil in vârstă de 7 luni, neeligibil la vaccinare și al treilea deces a fost raportat la un adult în vârstă de 35 de ani nevaccinat antirujeolic cu comorbidități din Municipiul București. Conform datelor înregistrate, cea mai afectată grupă de vârstă este cea sub 1 an, copii care în prezent sunt neeligibili la vaccinare conform Programului Național de Vaccinare. Din datele raportate de Institutul Național de Sănătate în acest moment, acoperirile vaccinale cu vaccinul împotirva rujeolei, oreionului și rubeolei (vaccin ROR) sunt suboptimale, ceea ce a determinat acumularea în timp a unei mase receptive, respectiv, copiii cu vârsta sub 1 an, ceea ce a determinat apariția epidemiei de rujeolă. În vederea limitării răspândirii rujeolei în rândul populației și pentru protejarea populației vulnerabile având în vedere patologia infecției rujeolice cât și mai ales complicațiile aceste boli, Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă în România în conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătății nr.  4.128 din 5 decembrie 2023 privind declararea epidemiei de rujeolă pe teritoriul României și aprobarea măsurilor de limitare a răspândirii epidemiei, publicat în Monitorul Oficial Nr. 1.096 din 5 decembrie 2023. Astfel, declararea epidemiei de rujeolă are ca principal scop imunizarea copiilor cu vârsta între 9 și 11 luni care primesc o doză suplimentară de vaccin ROR, astfel încât să se prevină apariția îmbolnăvirilor prin rujeolă, îmbolnăvire care poate duce la complicații sau chiar la deces. De asemenea, se are în vedere și realizarea unei campanii de recuperare la vaccinarea împotriva rujeolei pentru copiii cu vârste între 5 și 14 ani nevaccinați.” Din aceste date rezulta că decesele s-au petrecut la persoane neeligibile pentru vaccinare, deci nu există nicio legătură între deces și lipsa de administrare a vaccinului. În plus, nu se oferă date despre comorbiditățile persoanelor decedate, care au contribuit cu siguranță la deces, despre modalitatea de stabilire a diagnosticului de rujeolă (semne clinice +/- date paraclinice). Conform vechilor indicații, vaccinarea antirujeolica a copiilor se făcea la vârsta de un an și conform acestui ordin, cel mai devreme la 9 luni,  deci ea nu ar fi putut împiedica decesul unor copii de 7 luni, despre ale căror comorbidități nu se fac mențiuni. Pentru persoana de 35 de ani decedată din cauza rujeolei nu se oferă informații medicale (comorbidități), nici criteriile de diagnosticare a rujeolei, nici dacă a avut boala în copilărie, așa cum ar fi trebuit, dacă funcționarii din Ministerul Sănătății au pregătire medicală. Ministerul Sănătății consideră că scăderea vaccinării anti ROR, care se făcea în mod normal la vârsta de un an, favorizează înmulțirea cazurilor de rujeolă la copii cu vârsta de sub un an, lucru lipsit de logică și de fundament științific, ce deschide calea presiunilor de vaccinare a persoanelor care , din diverse motive, au ales să nu se vaccineze. În mod normal, un astfel de ordin trebuia să se bazeze pe studii medicale pe care nu le regăsim nicăieri, nici în documentația cerută Ministerului Sănătății pentru acest dosar.  

2.     Vaccinarea , prin definiție,este un act medical voluntar care se realizează în vederea protecției personale, nu a celorlalți. Conform Organizației Mondiale a Sănătății  „Vaccinarea este o modalitate simplă, sigură și eficientă de a vă proteja împotriva bolilor dăunătoare, înainte de a intra în contact cu acestea. Folosește apărarea naturală a corpului pentru a construi rezistența la anumite infecții și pentru a vă întări sistemul imunitar. Vaccinurile vă antrenează sistemul imunitar să creeze anticorpi, la fel ca atunci când este expus la o boală. Cu toate acestea, deoarece vaccinurile conțin doar forme ucise sau slăbite de germeni, cum ar fi viruși sau bacterii, ele nu provoacă boala și nu vă expun riscului de complicații. ” https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/vaccines-and-immunization-what-is-vaccination.  În această definiție a OMS nu se menționează faptul că vaccinarea unei persoane se face pentru protejarea celor din jur. De altfel, în urma vaccinării globale covid, s-a constatat că vaccinarea nu împiedică infecția și transmiterea bolii, ceea ce a determinat o schimbare de către CDC (Center for Disease Control) a definiției „vaccinului” în anul 2021. Astfel, dacă până în anul 2021 vaccinul era "un produs care stimulează sistemul imun a unei persoane pentru a produce imunitate împotriva unei anumite boli, protejând persoana de acea boală”, ulterior această definiție a fost schimbată, vaccinul fiind definit în prezent ca "un preparat care este utilizat pentru a stimula răspunsul imun al organismului împotriva bolilor ” https://www.cdc.gov/vaccines/vac-gen/imz-basics.htm . Prin urmare, se recunoaște că vaccinurile nu oferă protecție ci doar stimulează imunitatea. Faptul că vaccinarea anti ROR nu oferă protecție solidă și nici de durată rezultă din datele raportate de către INSP despre statusul vaccinal al persoanelor diagnosticate cu rujeolă în actuala epidemie https://insp.gov.ro/download/situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-30-06-2024/?wpdmdl=127735&refresh=668b1003ab4491720389635 : din 20035 de cazuri de rujeolă, 17288cazuri au fost peste vârsta de un an (vârsta administrării primei doze de vaccin ROR), dintre care 1212 aveau o doză de vaccin, 502 două doze și 2270 aveau status vaccinal necunoscut.  Este logic că astfel de produse care nu oferă protecție de 100% nu au cum să realizeze eradicarea unei boli, nici dacă vaccinarea va fi peste 95%, procent greu de realizat, având în vedere faptul că vaccinarea este un act voluntar.

3.     Declararea epidemiei prin actualul ordin, conform MĂSURII din 5 decembrie 2023 de limitare a răspândirii epidemiei publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 1096 din 5 decembrie 2023 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/276997, creează un cadru legal pentru administrarea de doze suplimentare de vaccin tuturor copiilor și adolescenților, chiar dacă aceștia au trecut prin boală!!!, determinând, în același timp, o presiune psihologică pentru vaccinare prin utilizarea de termeni ca "recuperarea de urgență la vaccinare”, „catagrafiereatuturor copiilor eligibili”, deși se știe că vaccinarea este un act voluntar , iar mulți dintre părinții care au ales să nu-și vaccineze copii au decis acest lucru informându-se în prealabil.

"Articolul 1În vederea limitării răspândirii cazurilor de îmbolnăvire prin rujeolă se instituie următoarele măsuri:a) derularea unei campanii de vaccinare ROR a copiilor cu vârste între 9-11 luni. Doza suplimentară administrată înaintea vârstei de 12 luni se consideră ca „doza 0" și nu se ia în considerare la evaluarea acoperirii vaccinale cu două doze de vaccin ROR;b) recuperarea de urgență la vaccinarea ROR pentru copii cu vârste între 1-4 ani nevaccinați;c) recuperarea de urgență la vaccinarea ROR pentru copii cu vârste între 5-14 ani nevaccinați sau care nu au schema de vaccinare completă, respectiv două doze de vaccin ROR.”

„Articolul 3Pentru realizarea măsurilor prevăzute la art. 1 medicii de familie vor întreprinde următoarele:a) catagrafierea tuturor copiilor eligibili la vaccinare;b) informarea părinților privind necesitatea vaccinării copiilor eligibili împotriva rujeolei, în regim de urgență;”

4.     Eradicarea rujeolei este unul din obiectivele Agendei de imunizare 2030 a OMS https://www.who.int/teams/immunization-vaccines-and-biologicals/strategies/ia2030 care își propune obiective ambițioase de eradicarea bolilor infecțioase prin vaccinare. În această agendă a OMS se afirmă că epidemiile de rujeolă reprezintă un parametru al eficienței vaccinării „Rujeola ca indicator: Folosiți cazurile și focarele de rujeolă ca indicator pentru a identifica punctele slabe ale programelor de imunizare și care să ghideze planificarea programatică în identificarea și abordarea acestor puncte slabe”(pagina 36). Viziunea idealistă din acest document este contrazisă de studii consistente, unele finanțate chiar de OMS https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6970218/ Hughes SL.The effect of time since measles vaccination and age at first dose on measles vaccine effectiveness - A systematic review. Vaccine. 2020 Jan 16;38(3):460-469. doi: 10.1016/j.vaccine.2019.10.090. Epub 2019 Nov 12. PMID: 31732326; PMCID: PMC6970218.. În acest studiu se afirmă că: „Anticorpii derivați din vaccin sunt mai puțin durabili decât cei derivați din infecția cu virusul rujeolic de tip sălbatic”,  „Nivelurile de anticorpi induse de vaccinarea împotriva rujeolei scad în timp și,în zonele în care rujeola a fost eliminată, ar putea scădea mai rapid din cauza lipsei de stimulare a sistemului imunitar prin virusul rujeolic circulant”, „Constatarea noastră copleșitoare este o lipsă de date de suficientă calitate pentru a stabili dacă imunitatea indusă de vaccinarea împotriva rujeolei scade în zonele în care aceasta a fost eliminată. Acest lucru este surprinzător, având în vedere că imunizarea împotriva rujeolei este recomandată în fiecare țară, iar eliminarea rujeolei este o țintă în fiecare regiune a OMS” „Pentru mediile în care rujeola a fost eliminată, nu pot fi trase concluzii definitive în ce privește scăderea eficacității vaccinării odată cu trecerea timpului, din cauza numărul mic de studii eterogene”, „Deși este posibil ca scăderea imunității la persoanele vaccinate să nu conducă la viitoare focare majore, întrebarea rămâne fără răspuns, deoarece fiecare țară beneficiază în prezent de imunitatea grupelor de vârstă mai înaintată, care este dobândită în mod natural prin infecția anterioară cu virusul rujeolic. Nicio țară nu a experimentat încă situația epidemiologică de a avea o întreagă populație imună doar prin imunizare”,  „Având în vedere că datele din zonele în care rujeola a fost eliminată sunt extrem de slabe, recomandăm insistent autorităților de sănătate publică să efectueze mai multe studii pentru eficacitatea vaccinării, pentru a monitoriza ce se întâmplă pe măsură ce cohortele mai în vârstă infectate natural mor, iar protecția comunității devine din ce în ce mai dependentă doar de imunizare. Odată cu această schimbare a cohortelor, este esențial ca cercetătorii să efectueze studii care examinează gradul de scădere și viteza cu care scad nivelurile de anticorpi din populație în absența rujeolei circulante pentru a susține eforturile de eliminare. De asemenea, recomandăm dezvoltarea unei abordări standardizate pentru colectarea și raportarea informațiilor în studiile de EV.” Prin urmare, nu sunt date suficiente care să certifice că eradicarea rujeolei este un obiectiv util și fără riscuri. Lipsa circulației virusului endemic ar putea determina o scădere a imunității populației cu posibila apariție  a unor focare majore de rujeolă.  Aceasta înseamnă că nici Agenda de imunizare 2030 a OMS, ca și ordinul în discuție al Ministerului Sănătății nu se bazează pe studii medicale, ci promovează interesele financiare ale firmelor producătoare de vaccinuri. 

5.     O explicație plauzibilă a creșterii cazurilor la copii sub un an ar fi scăderea alăptării la sân a bebelușilor, scăzând astfel și transferul de anticorpi de la mamă la bebeluși. O altă explicație foarte probabilă pentru creșterea numărului de cazuri de rujeolă pe care Ministerul Sănătății nu o menționează în justificarea acestei hotărâri, este expusă în cadrul Strategic de Cooperare 2024 – 2030 semnat recent de dr. Hans Kluge și Ministrul Sănătății din România, prof. univ. dr. Alexandru Rafila https://www.ms.ro/en/of-public-interest/news/directorul-regional-al-oms-europa-dr-hans-kluge-%C8%99i-ministrul-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii-din-rom%C3%A2nia-prof-univ-dr-alexandru-rafila-au-semnat-cadrul-c/ : „Războiul din Ucraina a pus o presiune suplimentară asupra sistemului de sănătate din România. De la începutul conflictului, peste 3 milioane de refugiați au trecut granița în România, iar aproximativ 77 000 de ucraineni au căpătat rezidență. Rămân provocări semnificative. Studii recente au evidențiat că refugiații au acces îngreunat la serviciile de asistență medicală, în principal din cauza lipsei de informații și a barierelor lingvistice. Femeile și copiii reprezintă peste 70% din populația refugiată ucraineană, ceea ce presupune riscuri mai mari de expunere la violența bazată pe gen (inclusiv exploatarea și abuzul sexual). De asemenea, au nevoi specifice de sănătate sexuală și reproductivă, care sunt afectate negativ de factorii legați de strămutare”. Emigrația masivă a  cetățenilor ucraineni, despre ale căror probleme de sănătate și status vaccinal Ministerul Sănătății nu știe mai nimic, mai ales în condițiile în care Ucraina este suspectată a avea pe teritoriul ei laboratoare biologice cu virusuri și bacterii periculoasehttps://hotnews.ro/coreea-de-nord-acuza-sua-ca-fabrica-arme-biologice-n-ucraina-1547972 , era primul lucru care trebuia luat în calcul și remediat de către Ministerul Sănătății și nu să menționeze drept cauză a epidemiei scăderea coperirii vaciinale a copiilor români „în 2020 la 87,3% (pentru prima doză) și respectiv, la 75,1% (pentru a doua doză)”https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/261696. De altfel, din analiza vaccinării și a cazurilor de rujeolă pe județe nu rezultă o corelație între scăderea vaccinării și numărul crescut de cazuri de rujeolă raportate.  Județe ca Brașov, Mureș, Giurgiu au fost menționate în raportul 22665 din 16.11-2023, depus de CNSCBT ca argumentație în actualul dosar,  ca având număr mare de cazuri încă de la începutul epidemiei de rujeolă, deși , din calculele mele, pe baza datelor de pe site-ul INSP, aceste județe au avut o rată de acoperire vaccinală ROR mult peste procentul național de acoperire vaccinală de 78% pentru prima doză de vaccin și probabil și pentru a doua doza de vaccin. Am calculat acoperirea vaccinală cu prima doză, folosind datele statistice ale INSP -numărul de nou născuți vii din 2022 din aceste județe https://insp.gov.ro/download/buletin-informativ-miscarea-naturala-a-populatiei-anul-2022-comparativ-cu-anul-2021/?wpdmdl=122909&refresh=668d26452ef8f1720526405 și numărul de vaccinuri ROR administrate ca prima doză în 2023 (la vârsta de un an a copiilor născuți în anul 2022) https://insp.gov.ro/download/buletin-informativ-principalii-indicatori-ai-cunoasterii-starii-de-sanatate-anul-2023-comparativ-cu-anul-2022/?wpdmdl=127732&refresh=668c67d0059491720477648 - și am constatat următoarele procente de acoperire vaccinală cu prima doză:  în Brașov de (4964 / 5421)x100 = 91,6%, în Mureș (4465 / 5079)x100 = 88,9%,  în Giurgiu (1674/2051)x100=81,62% https://insp.gov.ro/download/situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-30-06-2024/?wpdmdl=127735&refresh=668c651361d121720476947 . Având în vedere aceste date, rezultă că există alți factori decât vaccinarea scăzută care să explice creșterea numărului de cazuri de rujeolă, fiind mult mai probabilă explicația unei tulpini mutante aduse de emigranții ucraineni, pentru care vaccinarea cu vaccinurile achiziționate de Ministerul Sănătații să nu fie eficientă.  Este important de reținut că în anul 2022, an în care a izbucnit conflictul din Ucraina, deși acoperirea vaccinala anti ROR era de 83,4% (doza 1) și de 71,4% (doza 2), au fost raportate doar 17 cazuri de rujeolă https://insp.gov.ro/download/analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2022/, fapt ce reprezintă un alt argument că actuala epidemie nu este cauzată de scăderea vaccinării românilor, ci de probabila eliberarea a unei tulpini mutante din laboratoarele biologice din Ucraina sau aducerea ei de către emigranții ucraineni.  

6.     INSP și Ministerul Sănătății nu oferă niciun fel de date despre tulpina de rujeolă care a determinat creșterea numărului de cazuri în actuala epidemie. Aceste date ar fi  trebuit să fie transparente, să fie postate de către aceste autorități, mai ales că în PLANUL de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital emis de Ministerul Sănătății, publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1.133 bis din 24 noiembrie 2022 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/261696  se afirmă: "În epidemia de rujeolă care a evoluat în perioada 2016-2019, au fost raportate peste 20.000 de cazuri, din care 64 decese. Cea mai afectată grupă de vârstă (incidența > 900/100 000) a fost cea sub 1an (neeligibili la vaccinarea cu ROR). Ponderea cea mai mare a deceselor (51,1%) s-a înregistrat la grupa de vârsta sub 1 an. Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită față de tulpina endemică din România (D4)”.  Nu este acceptabil ca după atâta timp de la declararea epidemiei de rujeolă , fiind declarate 20 538 de cazuri și 21 de decese https://insp.gov.ro/download/situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-07-07-2024/?wpdmdl=128011&refresh=668d3d08eb6f61720532232 să nu știm ce tulpină de virus rujeolic circulă în România, dacă este vorba de un virus mutant, posibil adus de emigranți sau pe calea aerului din țara vecină din  zonele cu laboratoare biologice, pentru care vaccinurile achiziționate de Ministerul Sănătății nu oferă protecție. Această omisiune importantă indică fie neprofesionalism, fie un interes al Ministerului Sănătății de a achiziționa cât mai multe vaccinuri,de a îmbogăți firmele producătoare de vaccinuri. 

7.     La analiza deceselor din epidemia actuală dar și a celor din perioada 2016-2019 se poate constata că decesele au survenit în principal la persoane cu probleme grave de sănătate și/sau neeligibili pentru vaccinare. Prin urmare presiunea de vaccinare a copiilor sănătoși sau a adulților sănătoși, chiar în caz de epidemii nu se justifică, mai ales în condițiile în care vaccinarea este un act voluntar care se realizează pentru protecția personală, nu are eficacitate de 100% și nu este lipsită de riscul de reacții adverse. In cazul epidemiei de rujeolă din 2016-2019 https://insp.gov.ro/download/situatia-deceselor-datorate-rujeolei-romania-2016-2019-pdf/?wpdmdl=96043&refresh=668af2f6d22e51720382198 , 48 din cele 64  de decese au avut comorbidități severeși 36 din cele 64 de persoane decedate aveau vârsta sub un an.  În actuala epidemie, în perioada 01.01.2023 – 30.06.2024, dintre cele 21 decese prin rujeolă, 14 au avut comorbidități severe, iar in 5 cazuri nu au fost precizate comorbiditățile; 5 au fost copii în vârsta de 7 luni și 9 adulți cu vârsta de peste 24 de ani, majoritatea persoanelor fiind deci neeligibile pentru vaccinare https://insp.gov.ro/download/situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-07-07-2024/?wpdmdl=128011&refresh=668d3d08eb6f61720532232  :

- „primul deces din cauza rujeolei la un copil în vârstă de 7 luni (neeligibil la vaccinarea cu ROR) din jud. Brașov, contact cu fratele în vârstă de 3 ani, nevaccinat antirujeolic”.

- „al 2-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la un copil în vârstă de 7 luni (neeligibil la vaccinarea cu ROR) dintr-o comunitate cu acoperire vaccinală suboptimală din jud. Brașov, unde au fost raportate 27 cazuri confirmate cu rujeolă”.

- „al 3-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la un adult în vârstă de 35 ani, nevaccinat antirujeolic, din Mun. București. Comorbidități: Mielom multiplu”

- „Al 4-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la un copil în vârstă de 1 an, nevaccinat antirujeolic, din jud. Giurgiu, având următoarele comorbidități: insuficiență respiratorie cronică restrictivă, hidrocefalie, tetrapareză spastică, retard neuropsihomotor”.

- „al 5-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la un copil în vârstă de 8 luni, de sex masculin, din jud. Brașov, neeligibil la vaccinarea cu ROR, internat în Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov, unde a avut un contact de salon confirmat cu rujeolă. Antecedente personale patologice: sindrom Prader-Willi”.

- „al 6-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la o persoană de sex masculin în vârstă de 24 de ani, din jud. Mureș, nevaccinată antirujeolic, având contact familial cu un caz confirmat cu rujeolă (nevaccinat). Antecedente personale patologice: retard mental sever”.

- „al 7-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la un copil în vârstă de 1 an, de sex feminin, din jud. Bacău, nevaccinat antirujeolic, internat în Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ,,Grigore Alexandrescu” din București, unde a avut un contact de salon confirmat cu rujeolă. Antecedente personale patologice: transplant hepatic, tratament imunosupresor. Coinfecție cu virus gripal A, subtip H3”.

- „al 8-lea deces din cauza rujeolei a fost raportat la un copil în vârstă de 11 luni, de sex masculin, din municipiul București, nevaccinat antirujeolic.Antecedente personale patologice: hidrocefalie internă cu drenaj ventriculo-peritoneal unișunt”.

- „Al 9-lea deces (jud. Brașov) a fost raportat la un copil în vârstă de 1 an și 2 luni, de sex feminin, nevaccinat antirujeolic, contact cu sora sa cu simptomatologie sugestivă de rujeolă”.

- „Al 10-lea deces (jud. Argeș) a fost raportat la o persoană de sex masculin, în vârstă de 26 de ani, vaccinată antirujeolic (2 doze), având următoarele comorbidități: imunodepresie plurifactorială (corticoterapie îndelungată)”.

- „Al 11-lea deces (mun. București) a fost raportat la o persoană de sex feminin, în vârstă de 59 de ani, nevaccinată antirujeolic, având următoarele comorbidități: imunodepresie plurifactorială, mielom multiplu”.

- „Al 12-lea deces (jud. Argeș) a fost raportat la o persoană de sex masculin, în vârstă de 38 de ani, vaccinată antirujeolic (1 doză), având următoarele comorbidități: infecție HIV stadiu C3/SIDA în eșec imunologic și virusologic”.

- „Al 13-lea deces (jud. Sibiu) a fost raportat la o persoană de sex masculin, în vârstă de 41 de ani, cu antecedente necunoscute de vaccinare antirujeolică, contact cu fiul său cu simptomatologie clinică de rujeolă, având următoarele comorbidități: obezitate morbidă, BPOC, HTA”

- „Al 14-lea deces (jud. Giurgiu) a fost raportat la o persoană de sex feminin, în vârstă de 34 de ani, cu antecedente necunoscute de vaccinare antirujeolică, având următoarele comorbidități: infecție HIV/SIDA clasa C3, tuberculoză pulmonară, hepatită cronică cu VHB, cașexie”.

- „Al 15-lea deces (jud. Giurgiu) a fost raportat la o persoană de sex masculin, în vârstă de 42 de ani, cu antecedente necunoscute de vaccinare antirujeolică, având următoarele comorbidități: boala toxică a ficatului cu colestază, hipertensiune esențială”.

-„ Al 16-lea deces (jud. Buzău) a fost raportat la o persoană de sex masculin, în vârstă de 2 de ani, nevaccinată antirujeolic. Comorbidități: obezitate morbidă”.

- „Al 17-lea deces (jud. Constanța) a fost raportat la un copil de sex masculin, în vârstă de 1 an și 6 luni, fără comorbidități cunoscute, vaccinat cu 1 doză ROR la vârsta de 12 luni”

- „Al 18-lea deces (mun. București) a fost raportat la un copil de sex masculin, în vârstă de 10 luni, nevaccinat antirujeolic, contact cu sora sa în vârstă de 13 ani, nevaccinată antirujeolic și diagnosticată cu infecție cu virus rujeolic”.

- „Al 19-lea deces (jud. Iași) a fost raportat la un copil de sex masculin, în vârstă de 8 luni, neeligibil la vaccinarea cu ROR, contact cu mama și fratele său, ambii nevaccinați cu ROR și prezentând simptomatologie clinică de rujeolă”.

- „Al 20-lea deces (jud. Alba) a fost raportat la un copil de sex masculin, în vârstă de 7 luni, neeligibil la vaccinarea cu ROR. Comorbidități: cataractă congenitală”.

-„ Al 21-lea deces (jud. Ialomița) a fost raportat la o persoană de sex feminin, în vârstă de 53 de ani, cu antecedente vaccinale necunoscute, din loc. Fetești, jud. Ialomița. Comorbidități: obezitate, diabet zaharat, tabagism și etilism cronic”

8.     Vaccinarea antirujeolică este promovată ca fiind necesară și gradul de vaccinare este privit ca un parametru pentru eficiența programelor de vaccinare. Despre eficacitatea vaccinării, despre studiile medicale care stau la baza acestor hotărâri, ordine, agende și programe de vaccinare  nu se discută deloc. Întrebările și încercările de a discuta pe aceste teme se finalizează cu amenințări, așa cum se poate observa din răspunsul Ministerului Sănătății nr. REG2/50/27.01.2022 la o petiție adresată pe tema vaccinării covid  "promovarea mesajelor antivacciniste presupune un soi de complicitate în raport cu moartea atâtor victime , bolnavi de covid , și este total neprofesionista negarea a sute de ani de știință. Vă informăm că ne rezervăm dreptul de a sesiza Colegiul Medicilor cu privire la afirmațiile dumneavoastră”. Ca medic, eu consider că la baza deciziilor medicale trebuie să stea studii medicale și nu interesele politice sau ale industriei farmaceutice. De aceea voi prezenta în continuare date despre eficacitatea și reacțiile adverse ale vaccinurilor ROR, date care justifică reticența unor părinți și chiar medici de a administra aceste produse. Menționez faptul că, până la campania de vaccinare covid, nu mi-am pus atâtea întrebări despre vaccinare și, deși sunt medic, am acceptat fără să aprofundez, axioma că vaccinurile sunt utile și salvează vieți. După ce am constatat frauda medicală grosolană, presiunile pentru vaccinare din perioada covid și respingerea de către autorități și organizații profesionale a oricăror încercări de dialog medical, am început să privesc cu un ochi critic totul și să studiez și celelalte vaccinuri.

9.     Imunitatea naturală

Ca și în cazul bolii covid, imunitatea naturală pentru rujeolă nu este luată în calcul de ordinul în discuție, în MĂSURA din 5 decembrie 2023 de limitare a răspândirii epidemiei publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 1096 din 5 decembrie 2023 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/276997 fiind prevăzută vaccinarea și recuperarea la vaccinare a nevaccinaților fără  ca aceștia să fie testați măcar pentru imunitatea umorală (prezența anticorpilor antirujeolă) care este obținută prin trecerea prin boală.  Este covedit că imunitatea naturală, umorală și celulară, obținută prin trecerea prin boală este de lungă durată, spre deosebire de cea obținută prin vaccinare, care este pasageră. Nici în "METODOLOGIA  DE SUPRAVEGHERE  A  RUJEOLEI/RUBEOLEI” a Institutului Național de Sănătate Publică, actualizată în anul 2024, https://insp.gov.ro/download/metodologie-de-supraveghere-a-rujeolei-rubeolei_2024/?wpdmdl=125075&refresh=668bf504525c91720448260   nu se ține cont de statusul imunității înainte de vaccinare (nivel de anticorpi antirujeolă, teste pentru evidențierea imunității celulare), decât pentru persoanele cu vârsta de peste 26 de ani, încurajându-se astfel vaccinarea inutilă, potențial periculoasă, nefundamentată științific a contacților cu persoane cu rujeolă. În această metodologie, pentru copii sub un an se recomandă o doza suplimentară de vaccin, care nu va conta pentru calendarul de vaccinare, deși se știe că  vaccinarea la vârsta sub un an nu imunizează corespunzător, iar decesele prin rujeolă la copiii sănătoși sub un an sunt foarte rare. "Imunizarea post-expunere. Cum cele mai multe cazuri, în timpul unei epidemii, sunt confirmate pe baza existenței legăturii epidemiologice, iar valoarea pozitivă a predicției clinice crește, vaccinarea post-expunere poate fi instituită în primele 3 zile de la posibilul contact contagios, astfel: - copiii cu vârste sub 1 an vor primi o doză de vaccin combinat (RRO) începând cu vârsta minimă de administrare menționată în Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP), acești copii urmând să fie vaccinați cu RRO conform schemei naționale începând cu vârsta de 12 luni; -copiii cu vârste între 1-13 ani vor fi vaccinați cu două doze, în conformitate cu schema de vaccinare și ținând cont de antecedentele vaccinale; - pentru persoanele din grupa de vârstă 14-25 ani se recomandă 1-2 doze de vaccin, la interval de 1 lună; cea de-a doua doză va fi administrată numai dacă situația epidemiologică o impune (riscul de infecție se menține). Înaintea vaccinării trebuie luată în considerare posibilitatea stării de graviditate. - persoanele din grupa de vărstă 26-40 ani, nevaccinate,fără evidența anticorpilor antirujeolici/antirubeolici, trebuie să primească o doză de vaccin combinat RRO, cu precauțiile necesare în cazul unei posibile sarcini. NOTĂ: Dozele de vaccin RRO administrate sub vârsta de 1 an nu reprezintă vaccinări conform vârstei și nu vor fi luate în considerare, copilul urmând să primească ulterior 2 doze de vaccin RRO conform Calendarului Național de Vaccinare .”

Mai mult, în referatul de aprobare 22315 din 5-12-2023 semnat de dr. Amalia Serban, document care face parte din documentația furnizată de Ministerului Sănătății pentru acest dosar,  se recomandă ca măsură împotriva rujeolei, vaccinarea ROR după o lună de la trecerea prin boală!!!, lucru total neștiințific, neprofesionist, ilogic,deoarece trecerea prin boală determină imunitate de mai lungă durată decât cea postvaccinală și în același timp îngrijorător din punct de vedere al siguranței unei astfel de administrări a  vaccinului la scurt timp după trecerea prin boală. O asemenea recomandare (identică cu cea din perioada covid) este lipsită de orice fundament științific si chiar periculoasă, reflectând un interes al autorităților de a administra cât mai multe vaccinuri, un interes financiar al industriei farmaceutice și nu unul al cetățenilor României  „În acest context, vă supunem aprobării următoarele măsuri necesare pentru limitarea răspândirii epidemiei : Realizarea la nivel național a unei campanii de vaccinare cu o doză suplimentară de vaccin ROR a copiilor cu vârsta între 9 — 11 luni, la nivelul medicilor de familie, cu respectarea urmățoarelor instrucțiuni: a) Copiii din grupa de vârstă 9-11 luni care nu au făcut rujeolă vor primi doza suplimentară de vaccin ROR de urgență. b) Copiii cu vârsta până în 11 luni care au făcut rujeolă, vor fi vaccinați cu prima doză de vaccin ROR la vârsta de 12 luni, dar nu mai devreme de 1 lună de la vindecare, și cu a doua doză de vaccin ROR la împlinirea vârstei de 5 ani. 3. Realizarea de urgenta a unei campanii de recuperare la vaccinarea împotriva rujeolei pentru copii cu vârste între 1-4 ani nevaccinați;în cazul în care acestia au făcut rujeolă, vor fi vaccinați cu prima doză de vaccin ROR la interval de minim 1 lună după vindecare și apoi cu doza a doua, la împlinirea vârstei de 5 ani. 4. Realizarea de urgenta a unei campanii de recuperare la vaccinarea împotriva rujeolei pentru copii cu vârste între 5-14 ani nevaccinați, cu respectarea următoarelor instrucțiuni: a) Copiii din grupa de vârstă 5-14 ani care au făcut rujeolă vor fi vaccinați cu 2 doze de vaccin ROR la interval de 28 de zile între cele 2 doze; doza 1 se va administra la interval de 1 lună după vindecare. b) Copiii din grupa de vârstă 5-14 ani care nu au făcut rujeolă și nu au nici o doză de vaccin ROR administrată anterior, vor fi vaccinati cu 2 doze de vaccin ROR la interval de 28 de zile între cele 2 doze.”   

10. Eficacitatea vaccinării

-        În răspunsul 1032476 din 8-02-2024 (pagina 34 ) la petiția adresată Agenției Naționale a Medicamentului  se afirmă următoarele:"M-M-RVaxPro(vaccin rujeolic, urlian și rubeolic (cu virusuri vii atenuate) Referitor la eficacitatea protectivă (prevenirea apariției bolii/infecțieiNu s-au efectuat studii de eficacitate. Studiile efectuate au fost de imunogenitate și de siguranță și au evaluat ratele de seroprotecție împotriva virusurilor rujeolic, urlian și rubeolic la săptămâna 6 după vaccinare.”  Din acest răspuns rezultă clar că eficacitatea vaccinării antirujeolice în prevenirea bolii se bazează pe presupuneri, nefiind efectuate studii în acest sens pentru vaccinul anti ROR - M-M-RVaxPro, achiziționat de Ministerul Sănătății.

-        În studiile clinice de evaluare a eficacității vaccinurilor nu se analizează impactul acestora asupra imunității celulare, omisiune importantă, deoarece imunitatea celulară este, de asemenea, foarte importantă în protecția împotriva infecției virale - Ruckdeschel      JC, Graziano KD, Mardiney MR Jr. Additional evidence that the cell-associated immune system is the primary host defense against measles (rubeola). Cell Immunol. 1975 May;17(1):11-8. doi: 10.1016/s0008-8749(75)80002-5. PMID: 1125984 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1125984/

-        În studiile clinice , eficacitatea vaccinării ROR a fost apreciată în funcție de apariția la 6 săptămâni post vaccinare a unui anumit nivel de anticorpi considerat protector, deși în mod normal ar fi trebuit să fie evaluată eficacitatea în prevenirea bolii https://www.ema.europa.eu/en/documents/referral/m-m-rvaxpro-product-information-approved-chmp-13-december-2012-pending-endorsement-european-commission_en.pdf . Din aceste studii rezultă că la 6 săptămâni după o doză de vaccin, 90,6%  dintre copiii vaccinați la vârsta de un an și72,3% dintre copii vaccinați la vârsta de 9 luni au avut nivele de anticorpi considerate protectoare. Având în vedere aceste procente, ținta propusă în Ordinului nr. 964/2022  de eradicare a rujeolei chiar la rate de vaccinare de 95% (prevăzute in Ordinul ministrului sănătății nr. 3.494/2022) este una nerealistă, eficacitatea vaccinării nefiind de 100%. În plus, studiile nu evaluează nivelul de anticorpi la mai mult de 6 săptămâni după vaccinare, eficacitatea vaccinurilor pe termen mai lung fiind neevaluata/necunoscută.  

-        In Ordinul nr. 3494/2022 pe prevederile căruia se bazează ordinul în discuție, se recomandă ferm vaccinarea contacților în primele 72 de ore, deși în prospectul produsului de pe site-ul Agenției Europene a Medicamentului utilitatea acestor doze administrate contacților nu este sigură, așa cum se poate observa https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/m-m-rvaxpro-epar-product-information_en.pdf:" Vaccinarea post-expunere. Vaccinarea persoanelor expuse la rujeola de tip sălbatic poate oferi o anumită protecție dacă vaccinul poate fi administrat în decurs de 72 de ore după expunere. Dacă, totuși, vaccinul este administrat cu câteva zile înainte de expunere, se poate asigura o protecție substanțială. Nu există dovezi concludente că vaccinarea persoanelor expuse recent la oreion sau rubeolă de tip sălbatic va oferi protecție.”

-        Vaccinul ROR conține virusuri vii atenuate. În prospectul produsului postat de Agenția Europeană a Medicamentului https://www.ema.europa.eu/en/documents/referral/priorix-article-30-referral-annex-iii_en.pdf se afirmă că "Transmiterea virusului rujeolei și oreionului de la persoanele vaccinate la contacte susceptibile nu a fost niciodată documentată. Se știe că excreția faringiană a virusului rubeolei și rujeolei are loc la aproximativ 7 până la 28 de zile după vaccinare, cu excreția maximă în jurul a 11-a zi. Cu toate acestea, nu există dovezi de transmitere a acestor virusuri vaccinale excretate la contacte susceptibile”.  Din această afirmație, pe lângă faptul că este greu de înțeles cum este posibil ca un vaccin administrat subcutanat sau intramuscular să determine excreție faringiană a virusului viu atenuat injectat,rezultă că există un risc ca persoanele vaccinate să transmită virusul din vaccin, deoarece ele excretă aceste tulpini, însă nu au fost efectuate studii care să demonstreze /să infirme acest fenomen. Din moment ce nu există studii care să investigheze acest lucru, nu poate exista certitudinea că virusurile din vaccinuri nu declanșează boala. Nici "METODOLOGIA DE SUPRAVEGHERE A RUJEOLEI/RUBEOLEI” emisă de INSP nu permite diagnosticarea rujeolei apărută post-vaccinal, cauzată de tulpinile din vaccin datorită următoarei definiții a cazului confirmat de rujeolă care, prin formulare, exclude rujeola apărută post-vaccinare: "C. Caz confirmat. Orice persoană care nu a fost vaccinată recent și care întrunește criteriile clinice și de laborator.” https://cnscbt.ro/index.php/metodologii/rujeola-si-rubeola/613-metodologia-de-supraveghere-a-rujeolei-si-rubeolei-2016/file . Acest mod neștiințific de definire a cazului confirmat favorizează obținerea unor statistici înșelătoare din care să rezulte utilitatea vaccinării, excluzând cazurile de rujeola apărută la scurt timp după vaccinare. Posibilitatea ca tulpinile de virus  din vaccin să declanșeze boala este reală, deoarece una dintre reacțiile adverse ale vaccinării este rujeola atipică.https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/m-m-rvaxpro-epar-product-information_en.pdf .

11. Siguranța

- urmărirea și raportarea  reacțiilor adverse de către DSP-uri  se face doar pentru  primele 30 de zile post-vaccinare. In studiile clinice reacțiile adverse se urmăresc doar pentru 42 de zile post-vaccinare.Reacțiile adverse pe termen lung nu sunt urmărite.

- După cum se poate observa din prospect https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/m-m-rvaxpro-epar-product-information_en.pdf, reacțiile adverse posibile post-vaccinare  sunt numeroase, unele dintre ele foarte grave, lucru ce justifică o atitudine precaută atât din partea părinților cât și din partea medicilor, mai ales că acestea sunt administrate copiilor sănătoși . După cum se specifică în acest prospect, majoritatea reacțiilor adverse post-vaccinare ROR au fost raportate după punerea pe piață și nu în studiile clinice (așa cum s-a întâmplat și in cazul vaccinării covid) : rujeola atipică, sindrom asemănător oreionului,  vasculită, trombocitopenie, purpură, limfadenopatie regionala , anafilaxie, angioedem, artrită, encefalită, encefalopatie, panencefalită sclerozantă subacută, sindromul Guillain-Barré, meningită aseptică, polinevrită, ataxie, parestezii, polineuropatii, sindrom Stevens-Johnson, eritem multiform, surditate prin afectare nervoasă , otită medie, nevrită optică, epididimită, orhită. 

-Prospectul pentru vaccinul anti-ROR achiziționat de Ministerul Sănătății M-M-RVaxPro nu este prezent pe site-ul ANMDMR https://nomenclator.anm.ro/medicamente nici in limba română, nici in limba engleză, îngreunându-se astfel informarea părinților și a cadrelor medicale. 

-INSP, Ministerul Sănătății știe că vaccinarea ROR nu este lipsită de reacții adverse. În anul 2022, au fost înregistrate de către INSP 67 cazuri suspecte de reacții adverse la vaccinul ROR, dintre care 56 au fost confirmate, fără a se specifica gravitatea acestor reacții adverse https://insp.gov.ro/download/analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2022/ . In același timp, numărul de cazuri de rujeolă raportat în anul 2022 a fost de doar 17 . Nu am cunoștință de  nicio analiză a INSP în ce privește raportul risc-beneficiu pentru administrarea acestui vaccin, având în vedere aceste date. Este important de urmărit numărul de reacții adverse și gravitatea acestora ce vor fi raportate în anii 2023 și 2024, având în vedere creșterea vaccinării ROR și a numărului de doze administrate copiilor care au fost vaccinați cu doza 0 sub un an odată cu declararea epidemiei de către Ministerul Sănătății -  "În perioada 06.12.2023-07.07.2024, conform datelor extrase din RENV, au fost utilizate 192 851 de doze de vaccin ROR, din care 31 811 de doze utilizate pentru copii cu vârste între 9 și 11 luni” https://insp.gov.ro/download/situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-07-07-2024/?wpdmdl=128011&refresh=668d3d08eb6f61720532232 .

- Pentru vaccinul anti ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) ca și pentru alte vaccinuri administrate copiilor nu s-a efectuat studii referitoare la impactul asupra fertilității, ceea ce rezultă din Răspunsul 1032476 din 8-02-2024 (răspunsul 41 – pagina 25) la petiția adresată Agenției Naționale a Medicamentului: "Pentru vaccinurile autorizate prin procedura centralizată (PC), indicate pentru imunizarea copiilor, Infanrix Hexa (PC), Hexacima (PC), M-M-R-VaxPro(PC), inclusiv vaccinul pneumococcic conjugat autorizat numai la copii, Synflorix (PC), nu s-au efectuat studii privind efectele asupra fertilității, în acord cu ghidurile științifice ale EMA și OMS”.

- Pentru vaccinul anti-ROR nu s-au făcut studii privitoare la carcinogenicitate/ genotoxicitate ceea ce rezultă, de asemenea, din răspunsul 1032476 din 8-02-2024 (răspunsul 42 – pagina 26) la petiția adresată Agenției Naționale a Medicamentului: „Astfel cum se precizează în Rapoartele Publice de Evaluare, în acord cu ghidurile non-clinice care stau la baza evaluării vaccinurilor, nu s-au efectuat studii de carcinogenitate/genotoxicitate pentru aceste vaccinuri.”

- După cum se poate constata din răspunsul Ministerului Sănătății Nr. SRPP 2440 din 17 ianuarie 2024, nu mi s-a răspuns la întrebarea "18.Cine își asumă efecte adverse, inclusiv decesele ca urmare a vaccinării împotriva rujeolei?”.  În alte țări ca SUA există un program de compensare a cazurilor de reacții adverse post vaccinale (National Vaccine Injury Compensation Program - VICP) https://www.verywellhealth.com/what-is-the-vaccine-court-and-how-does-it-work-4769126 . În România nu există un astfel de program. Raportarea și investigarea reacțiilor adverse în România nu este așa performantă precum se afirmă, deoarece nici în cazul controversatelor vaccinuri cu aprobare condiționată anti-covid, nu s-a constatat vreo legătură între decesele post-vaccinare și vaccinare. La petiția trimisă către Ministerul Sănătății referitoare la decesele post-vaccinare covid mi s-a oferit răspunsul Nr. CRP 1244 / 15.02.2023 în care se afirmă: „8. După consultarea rețelei naționale de medicină legală, Comisia de medicină legală a constatat că nu au existat cazuri la nivel național în care să se poată stabili necroptic o relație de cauzalitate directă între morțile subite și vaccinarea antiCovid. Cum am menționat și anterior nu a existat nici o comisie care să analizeze aceste necropsii. Mai mult, dosarele necropsice sunt parte a unor dosare de urmărire penală, astfel că informațiile din ele nu pot fi diseminate public și nu există o obligativitate de raportare a acestui indicator.”  Se observă deci o lipsă de transparență pentru aceste situații care ne privesc pe noi toți. În alte țări au fost înregistrate și recunoscute astfel de raportări și s-au acordat compensații pentru decese sau reacțiile severe https://www.national.ro/coronavirus/despagubirile-pentru-efectele-adverse-ale-vaccinului-covid-s-au-dat-pe-sest-in-ue-777738.html/ .

- În MĂSURA din 5 decembrie 2023 de limitare a răspândirii epidemiei publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 1096 din 5 decembrie 2023 a prezentului ordin se afirmă „Articolul 2 (2) Pentru copiii nevaccinați cu rujeolă în antecedente se recomandă vaccinarea cu o doză de vaccin ROR în vederea protejării împotriva rubeolei și infecției urliene, doză administrată la interval de 1 lună după vindecare, după caz”,  fără a se recomanda înainte determinarea anticorpilor anti rubeolă sau oreion pentru a evita o vaccinare inutilă, a cărei siguranță de  administrare la un interval atât de scurt după trecerea prin boală nu a fost evaluată. În aceeași Măsura a ordinului de față se mai face o afirmație hazardată: „Articolul 3, d) pentru copiii eligibili la vaccinarea cu alte tipuri de vaccinuri și care trebuie vaccinați cu ROR se poate realiza fie administrarea concomitentă a acestor vaccinuri, fie administrarea separată, acordându-se prioritate vaccinării cu ROR” deși nu există studii care să demonstreze siguranța și eficacitatea administrării concomitente a vaccinului ROR cu alte vaccinuri.  

12.Ordinul de față precum și celelalte prin care se creează presiuni pentru vaccinare sunt o dovadă a lipsei de transparență, de comunicare cu cetățenii și o încercare de a încălca drepturile și libertățile oamenilor. Prin astfel de ordine, nefundamentate științific, dar prevăzute în agendele unor organizații internaționale ca OMS, se promovează anumite interese politice și ale industriei farmaceutice. Nu s-au organizat dezbateri în care să se afle cauzele ce au dus la scăderea încrederii în vaccinuri, printre care enumăr câteva:

1.    motive religioase, având în vedere că acest vaccin are în compoziție  o tulpina atenuată de virus rujeolic cultivată pe celule fetale MRC5,

2.    situații în care copilul a suferit o reacție adversă la un vaccin anterior, sau familia are un alt copil cu o reacție adversă majoră postvaccinală,

3.    teama justificată de reacții adverse în condițiile lipsei de transparență în ce privește asumarea răspunderii a companiilor farmaceutice sau a autorităților în cazul apariției acestora și inexistența unui fond de compensare în acest scop

4.    scăderea dramatică a încrederii în corectitudinea efectuării studiilor clinice (mai ales în cele finanțate de industriei farmaceutice), a evaluărilor de siguranță și eficacitate efectuate de către Agenția Europeană a Medicamentului,  în bunele intenții  ale autorităților.  Pierderea încrederii în vaccinuri este evidentă după perioada covid, medicii , dar și oamenii de rând începând să-și pună mai multe  întrebări, având în vedere modul neprofesionist, dezastruos de acțiune din perioada covid, pentru care nimeni nu răspunde.

13.Ordinul nr. 3494/2022 la care face referire ordinul în cauză, prin stabilirea țintei de vaccinare de 95%, prin presiunile prevăzute asupra familiei precum și prin obligarea părintelui de a semna declarația de refuz a vaccinării și conținutul acestei declarații, contrazice dreptul la libera decizie de vaccinare.

Ordinul  nr. 3.494/2022 la care face referire ordinul în cauză are numeoare contradicții, indicând lipsa de profesionalism a celor care le-au emis. Astfel, din pasajul referitor la situații particulare, rezultă faptul că autoritatea emitentă a ordinului este conștientă de posibilele reacții adverse și de modalitatea de a le evita parțial prin înlocuirea injectării intramusculare cu injectarea subcutanată, știut fiind că diseminarea sistemica a componentelor vaccinului este mai redusa in cazul injectării subcutanate. Deși se afirmă că trombocitopenia si tulburările de coagulare sunt o indicație pentru administrarea "strict subcutanată”, totuși, în mod bizar, în același ordin prevede că „nu se recomanda de rutina explorări paraclinice in vederea vaccinării”.

„Situații particulare

-     la persoanele cu trombocitopenie sau cu orice tulburare de coagulare, se va administra strict subcutanat

-      la persoanele care au prezentat trombocitopenie după administrarea unui vaccin similar, poate fi evaluat statusul serologic pentru a determina dacă este necesară sau nu continuarea schemei de vaccinare

-      NB: NU SE RECOMANDĂ DE RUTINĂ EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN VEDEREA VACCINĂRII!

-      NB2: VACCINUL ROR POATE FI ADMINISTRAT SIMULTAN SAU LA ORICE DISTANȚĂ CU ORICE VACCIN INACTIVAT DISTRIBUIT ÎN PNV.”

Este dificil de imaginat ce reacții adverse sunt aduse la cunoștința părinților din moment ce prospectul vaccinului M-M- RVAXPRO achiziționat de Ministerul Sănătății nu are prospectul tradus in limba română. 

„Informarea și consilierea părinților/ reprezentantului legal cu privire la reacțiile postvaccinale și atitudinea terapeutică în cazul apariției lor se atenționează părinții privind posibilitatea apariției unor reacții adverse. Se prezintă reacțiile adverse.”

În același ordin  nr. 3.494/2022, se pot constata afirmații contradictorii referitoare la  procedura de vaccinare, ce pot conduce la consecințe periculoase. Deși se recomandă ca vaccinul să nu se injecteze intravascular, se menționează in același timp că nu este necesară aspirația după introducerea acului in mușchi, deși se știe că mușchii sunt țesuturi intens vascularizate. În ce privește vaccinarea persoanelor cu trombocitopenie se recomandă "determinarea statusului serologic pentru a decide dacă este necesară sau nu continuarea schemei de vaccinare”, afirmație care ar fi trebuit să fie făcută pentru toate persoanele eligibile pentru vaccinare, pentru a se evita vaccinarea inutilă și riscul de reacții adverse.

„Calea de administrare a vaccinului

-     A NU SE INJECTA INTRAVASCULAR

-      vaccinul trebuie să fie injectat subcutanat (s.c.). sau intramuscular (i.m.)

locul preferat de injectare este regiunea deltoidă. Poate fi administrat și în zona antero- laterală a coapsei

-     NU se recomandă a se administra vaccinurile în regiunea fesieră;

-     vaccinul trebuie administrat obligatoriu subcutanat la pacienți cu trombocitopenie sau cu orice tulburare de coagulare ”

„Tehnica de injectare

-     vaccinatorul trebuie să respecte regulile de igienă a mainilor - spălare cu apă și săpun și o substanță antiseptică bazată pe alcool; purtarea mănușilor este preferată;

-     dacă se folosește un antiseptic (de exemplu alcool sanitar) pentru dezinfecția tegumentului se va lăsa timp pentru ca tegumentul să se usuce;

-     se folosesc doar seringi și ace de unică folosință;

-     injecțiile subcutanate trebuie administrate cu acul într-un unghi de 45 ° față de piele, iar pielea trebuie plicaturată și nu întinsă;

-     injecțiile intramusculare trebuie administrate cu acul la un unghi de 90 ° față de piele, iar pielea trebuie întinsă, nu plicaturată;

-     pentru vaccinare nu este necesar să aspirați după introducerea acului în mușchi. Aspirarea crește gradul de disconfort și durere;”

-      la persoanele care au prezentat trombocitopenie după administrarea unui vaccin similar, poate fi evaluat statusul serologic pentru a determina dacă este necesară sau nu continuarea schemei de vaccinare

-      NB: NU SE RECOMANDĂ DE RUTINĂ EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN VEDEREA VACCINĂRII!

-      NB2: VACCINUL ROR POATE FI ADMINISTRAT SIMULTAN SAU LA ORICE DISTANȚĂ CU ORICE VACCIN INACTIVAT DISTRIBUIT ÎN PNV.”

In ORDINUL nr. 3.494/2022 se recunoaște posibilitatea apariției unei forme de rujeolă după vaccinare, dar suntem asigurați că nu este contagioasă, afirmație ce nu poate fi verificată din moment ce nu există teste de identificare a tipului de virus din vaccin.

„Informații utile după vaccinare

Se explica parintilor posibilitatea aparitiei post-vaccinale a rujeolei mitigate. Se insistă pe faptul că nu e contagioasă și prezintă semne sau simptome generale mult atenuate,

Reacțiile locale însoțite de tumefacție se tratează cu comprese reci și se urmăresc în evoluție. Se prezintă caracterul evolutiv limitat al acestor reacții,

Persoanele vaccinate nu determină îmbolnăviri în rândul persoanelor cu care intră în contact,”

Declarația prevăzută în ORDINUL nr. 3.494 pentru părinții care refuză vaccinarea este un abuz flagrant, deoarece vaccinarea este un act voluntar și  nimeni nu-și asumă și nu răspunde pentru reacțiile adverse postvaccinare.

„D E C L A R A Ț I E

PRIVIND REFUZUL ACCEPTĂRII VACCINĂRII PENTRU COPILUL MINOR

Subsemnatul ……………………………….. cu domiciliul în având

CNP………………………, ÎN CALITATE DE PĂRINTE AL MINORULUI …………………………… CU DOMICILIUL ÎN

…………………………………………….. și cu CNP ………………………… în urma discuțiilor purtate cu dr………………………………………………. referitor la recomandarea administrări vaccinului

… , am fost informat cu privire la:

1.       UTILITATEA VACCINĂRII, CA MIJLOC DE IMUNIZARE A COPILULUI ÎMPOTRIVA BOLILOR INFECȚIOASE, ȘI A RISCURILOR LA CARE VOI EXPUNE COPILUL PRIN NEVACCINAREA LUI RESPECTIV ÎMBOLNAVIREA DE RUJEOLĂ, RUBEOLĂ SAU A OREION, BOLI CARE POT PROVOCA COPILULUI FEBRĂ ÎNALTĂ TIMP ÎNDELUNGAT, STARE GENERALĂ PROFUND ALTERATĂ, ENCEFALITĂ ȘI SECHELE NEUROLOGICE DEFINITIVE, LARINGITĂ SAU CHIAR PIERDEREA VIEȚII;

2.       faptul că vaccinarea este un drept legal al copilului prevăzut de către Ministerul Sănătății prin "Calendarul Național de Vaccinare” iar vaccinul pus la dispoziție este un produs biologic autorizat pentru punere pe piață.

3.       faptul că nerespectarea recomandărilor privind vaccinarea poate pune in pericol nu numai sănătatea și viața copilului meu ci și, prin transmiterea bolii, a altor persoane cu care copilul meu ar putea veni în contact.

Cu toate acestea, în cunoștință de cauză, am decis:

1.       SĂ REFUZ VACCINUL/VACCINURILE RECOMANDATE PENTRU COPILUL MEU CONFORM INDICAȚIILOR DE MAI SUS;

2.       SĂ-MI ASUM TOATE RISCURILE CE DECURG DIN NEVACCINARE ATÂT CELE LEGATE DE STAREA DE SĂNĂTATE CÂT ȘI PE CELE LEGATE DE ACCEPTUL COPILULUI ÎN COLECTIVITĂȚI.

De asemenea, am fost informat că pot relua oricand discuția despre acest subiect cu medicul si că mă pot răzgandi si accepta vaccinarea copilului meu oricand in viitor.

Declar că am citit si am ințeles prezentul document pe care mi-l asum in intregime.

Data: ……………………………….. Semnătura: ………………………………..”

„Azi am avut ocazia de a rediscuta decizia de a refuza vaccinarea copilului

meu si revin și SUNT DE ACORD cu efectuarea vaccinării/să efectuez vaccinările recomandate.

Data: ………………………………..

Semnătura: ………………………………..

Azi ………………………………… am avut ocazia de a rediscuta decizia de a refuza vaccinarea copilului meu si îmi mențin refuzul de a efectua vaccinările recomandate.

Data: ………………………………..

Semnătura: ………………………………..”

Sugestiile de adresare pentru chemarea la vaccinare a indecișilor din ORDINUL nr. 3.494/2022 reprezintă o modalitate de manipulare grosolană a oamenilor, fiind încă o dovadă că astfel de ordine nu au fost emise pentru menținerea sănătății oamenilor ci pentru a servi interesele industriei farmaceutice, ignorând principiul pe care îl cunoaște orice student la medicină „PRIMUM NON NOCERE” . Este știut de orice muritor că nu iei medicamente dacă nu te doare capul, dar vaccinarea este indicată tuturor, inclusiv celor sănătoși.

„Sugestii de adresare pentru chemarea la vaccinare

PENTRU PĂRINȚII INDECIȘI, AȘTEPTĂRI NEREALISTE SIGURANȚĂ

Întrebare: Îmi garantați că dacă îmi vaccinez copilul nu o să pățească nimic?

Răspuns: Cand iei o pastila pentru durere de cap cine iti garantează ca nu pățești nimic?! La fel e si cu vaccinul, reacțiile adverse nu sunt mai numeroase ca atunci când iei un medicament. Niciun medicament nu poate fi garantat 100%. Ne putem asigura doar că riscurile la vaccinare sunt mult mai mici decat boala, care poate fi fatală.”

14.Pentru programele de vaccinare sunt prevăzute "pierderi admise” semnificativeceea ce este încă o dovadă că aceste programe și ordine emise de autorități servesc intereselor industriei farmaceutice , sugestivă în acest sens fiind RECTIFICAREA nr. 964 din 31 martie 2022 referitoare la Ordinul ministrului sănătății nr. 964/2022 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică EMITENT • MINISTERUL SĂNĂTĂȚII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 329 din 4 aprilie 2022 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253616

"Articolul 28

Pentru implementarea programelor naționale de sănătate finanțate din bugetul Ministerului

Sănătății sunt admise pierderi sau scăderi cantitative de medicamente, vaccinuri, reactivi și altele asemenea în limitele maxime de perisabilitate după cum urmează:

a) 5% în cazul vaccinurilor monodoză;

b) 10% în cazul vaccinurilor liofilizate sau lichide care conțin 2-6 doze;

c) 50% în cazul vaccinurilor liofilizate care conțin 10-20 de doze;

d) 5% în alte cazuri decât cele prevăzute la lit. a)-c);

e) 25% în cazul vaccinurilor lichide care conțin 10-20 de doze;

f) 25% în cazul vaccinurilor împotriva COVID-19, conform alin. (1) al art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea și plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.”

Atașez următoarele documente la care am făcut referire în aceste note:

1.Solicitare informații publice, scrisoare prealabilă declarare epidemie ROR

2.Răspunsul Ministerului Sănătății Nr. SRPP 2440 / 17.01.2024 la scrisoarea prealabilă

3.Răspunsul Ministerului Sănătății nr. REG2 50 27.01.2022

4.Petiția către Agenția Națională a Medicamentului în 7-01-2024  

5.Răspunsul 1032476  din 8-02-2024 al ANMDMR la petiția adresată

6.Petiția către Ministerul Sănătății pentru decesele post-vaccinare covid  29-12-2022

7.Răspunsul Nr. CRP 1244 din 15.02.202 al Ministerului Sănătății la petiția referitoare la decesele post-vaccinare covid

9.07.2024