Reacția la numirea Vioricăi Dăncilă într-un post de consilier la BNR e demonstrația perfectă a corupției generalizate a presei, a aservirii ei necondiționate, de fapt a tot ce înseamnă social-media și a purtătorilor de mesaj.

 

Fapt: Viorica Dăncilă a primit un post de consilier la BNR. Asta e știrea. Atât. Din acel moment, tot ce înseamnă acoperiți în presă și slugi la ordin - ori chiar dacă nu sunt acoperiții nimănui, ci doar slugi care trebuie să se hrănească pentru a supraviețui limbricistic - au sărit ca popcornul, acuzând orice se poate, de la aria cercului încoace. În sine, numirea respectivei nu înseamnă mai nimic, nu are absolut nimeni în nici un fel de suferit, nu aduce nici un fel de gaură la buget. E doar un can-can, o bârfă și atât. Nu se împrumută țara 34 de miliarde de euro într-un an din asta, nici nu mor din cauza asta 44.000 de oameni în plus în 2020 față de 2019, nici nu mor că nu mai au voie in spitale, la tratamente sau la transplanturi ori chimioterapie (că doar nu-s urgențe, domnule Arafat, nu?!), nu se ascund morții prin cifre sau prin diagnostice, nu se mistifică nici cauzele de deces, nu se îngroapă creștinii ca niște câini, dezbrăcați într-un sac de plastic, iar ”Veorica” n-a zis niciodată că Isus provine dintr-o familie ciudată, cu un tată surogat, și nici nu a furat ea vreodată alegeri cu rucsacul. Pot da sute de exemple de monstruozități făcute și zise, doar într-un an, de cei care au acaparat puterea, cât sa umplu un caiet studențesc. Perlele Vioricăi sunt copilării față de imbecilitățile debitate de Turcan, Bulai, Pavel Popescu, Ciordilde, Câțu, Orban, Grindă, Alexe, Arafat, Rafila, Cercel, Pistol și mulți alții, începând cu politrucul psihopat și terminând cu ”penalul fără penali”, mari absolvenți complet stupizi ai unor universități de prestigiu, dar si trompetele lor, Caramitru, CTP, Pândaru, Mândruță, R. Tudor etc. Ticăloșiile pe care le comit aceștia vor constitui cândva material de studiu la Sociologie despre cum se dezmembrează o țară în uralele cetățenilor ei.

 

Și atunci? E evident pentru orice neuron mai răsărit că reacțiile astea sunt la ordin. Ele sunt atât de bine articulate, încât mulți pitecantropi cu cașchetă și creion chimic după ureche chiar cred că ei au avut ideea. Așa cum sunt sumedenie de cetățeni onorabili care chiar cred că ei s-au dus din proprie inițiativă în Piața Victoriei la mitingurile pentru ”apărarea” Justitiei sau la mitingul de pe 10 august, fără să-și dea seama și nici să accepte dacă le spui că au fost victimele unei operațiuni de tip ”psy-ops” care le-a programat gândirea și acțiunile. Succesul acestor acțiuni în societatea actuală este uluitor, mai ales ca urmare a faptului că subiecții, chiar dacă ar conștientiza ceea ce li s-a întâmplat, n-ar recunoaște niciodată - pentru că ar însemna să admită că au fost prostiți, când în realitate au fost doar programați.

 

Și acum se întâmplă exact același lucru: se lansează stimulii, iar subiecții fac exact ce au fost programați mai demult. Se vede că este o perdea de fum care trebuie să acopere multe dintre cele pe care le-am enumerat mai sus. În realitate, e doar o fisă băgată în tonomatul deja programat de ani de zile și care încă mulți ani de-acum înainte va funcționa impecabil. Un procent important din populație a fost victima acestor tehnici de război modern, de existența cărora nici măcar nu știu, care presupun premeditarea anumitor reacții, declanșate la stimuli preciși.

Acesta este și motivul pentru care nu vor exista proteste masive, în următorii ani, împotriva Puterii. Pur și simplu cea mai mare parte dintre cetățenii susceptibili să facă asta au devenit incapabili, au fost programați să devină râme.

 

Sigur că sunt mulți inteligenți care, citind articolul ăsta, vor râde în hohote, bătându-se cu pumnul în piept, că ei nu pot fi manipulați. Ăștia sunt cei mai periculoși, cei care nu acceptă că nu înțeleg, iar pseudo-pandemia este de departe cea mai mare operațiune de război psihologic care a fost declanșată vreodată în istorie. E un război și, ca în orice război, există victime; iar noi, pentru că nu știm că suntem în război, credem că victimele sunt din cauza bolii, când boala în sine e o operațiune a acestui război, având același și același scop pe care l-au avut toate războaiele din istorie: asigurarea resurselor pentru cei care consumă mult mai mult decât pot să producă singuri.

Nu le mai este suficient cât au ”drenat” sau furat, trebuie să se extindă, iar supunerea a jumătate de planetă se face prin război; doar că, de data asta, războiul nu mai este ăla pe care-l știam, ci a trecut la nivelul următor, respectând însă aceeași logică și aceleași etape.

 

"Nicio țară nu poate fi cucerită fără o complicitate din interior”, scria Sun Tzu, „scopul războiului, este este să cucerești statul intact”, iar "întreaga artă a războiului este bazată pe înșelătorie”.

 

Din acest motiv, noi, ca stat, suntem realmente pierduți, pentru că este evident că oamenii puși de alții conduc țara, au în mână toată presa, mass-media, rețelele sociale, iar tot ce fac ei este să genereze niște datorii atât de mari, încât cei care ne-au împrumutat să ne poate prelua cu totul. Am fost treptat ocupați și nici nu ne-am dat seama de asta, preocupați de lucruri mai mari sau mai mici, operațiuni tipice psy-ops de distragere a atenției publice, inițial de tipul ”Viorel și Vulpița” și ”MasterChef”, apoi inducerea sistematică și profesionistă a unei frici de moarte generalizate care a făcut ca absolut toate operațiunile de tâlhărire a țării să se facă fără nici un fel de perdea, la vedere.

 

Churchill a spus că oamenii sunt atât de proști, încât nu vor vedea un portavion în dreapta dacă le arăți în stânga o tipă cu țâțe mari. De fapt, a tradus mai pe înțelesul prostimii ceea ce scria Sun Tzu.

 

Ne fură țara cu totul și noi nu vedem asta, pentru că frica de virus a paralizat societatea, iar, din când în când, pentru diversitate în diversiune, se mai fabrică și can-can-uri de tipul ”Veorica”.