Toate „conspirațiile Covid” denunțate de așa-zișii „verificatori de fapte” s-au dovedit reale. Acum, sacrificarea lui Joe Biden pentru senilitate dă încă o lovitură grea propagandei „anti-dezinformare”.

Un editorial de Andrew Lowenthal pe Substack pe care l-am tradus pentru cititoriiActiveNews.

*

Partidul ți-a spus să respingi dovezile din ochii și urechile tale. Aceasta a fost porunca lor finală, cea mai importantă.

George Orwell, 1984

Timp de ani de zile, media, „fact-checkerii” și inițiativele „anti-dezinformare” au spus opiniei publice că nu este nimic în neregulă cu Joe Biden.

În urmă cu câteva săptămâni, în decurs de numai cinci minute, s-au răsucit. Demența cu instalare rapidă îl lovise pe Președinte și era timpul pentru o schimbare.

Cei care pretind că pot distinge adevărul de ficțiune au mințit ani de zile, în ciuda evidenței realității.

Mai șocant este însă că atât de mulți oameni au fost de acord cu ei atât de mult timp.

Teamă? Complezență? Lașitate?

A fost impus un nivel incredibil de disciplinare – care, acum, din fericire s-a destrămat.

În loc să demonteze „dezinformările”, așa cum pretindeau, protectorii lui Biden le răspândeau.

În august 2020, înainte de izbucnirea scandalului laptopului lui Hunter Biden, Institutul Aspen a coordonat un exercițiu de contracarare a informațiilor care l-ar fi putut viza pe fiul președintelui, și care a avut ca scop suprimarea unei povești reale pentru a-l proteja pe președinte de acuzații majore de corupție.

La exercițiu au participat o serie de media și de instituții Big Tech importante, inclusiv New York Times, Washington Post, Twitter, Facebook și multe altele.

Claire Wardle, fostă directoare a ONG-ului „anti-dezinformare” First Draft (în prezent, Information Futures Lab de la Universitatea Brown), a participat de asemenea la eveniment.

Într-o scrisoare pusă se pare la cale de Antony Blinken, 51 de foști agenți ai serviciilor de informații au susținut că laptopul lui Hunter Biden a fost o „operațiune de informații rusească”, iar Facebook, Twitter și alții au suprimat orice referire la subiect de pe platformele lor.

Aproape toată lumea recunoaște astăzi că laptopul este cât se poate de real.

Sau să luăm de pildă afirmația lui Joe Biden: „Nu vă veți îmbolnăvi de Covid dacă vă faceți aceste vaccinuri”.

PolitiFact a considerat că ar putea fi o „exagerare”, însă ne-a asigurat că sunt „rare” cazurile în care cei vaccinați fac Covid.

Partidul ți-a spus să respingi dovezile, nu doar din ochii și urechile tale, ci și din tot corpul tău.

Totuși, probabil cea mai mare minciună a fost campania de ani de zile de „dezmințire” a afirmațiilor că Biden a devenit incapabil să exercite cea mai importantă funcție din țară.

PolitiFact a fost foarte zelos în „verificarea faptelor”, a „falsurilor ieftine” („cheap fakes”) și a altor relatări care susțineau că Joe Biden e senil, dându-ne asigurări că de fapt totul este în regulă.

Expresia „cheap fake” a fost inventată de Britt Paris și de negaționista laptopului lui Hunter Biden, Joan Donovan.

Donovan a fost multă vreme o vedetă a „luptei anti-dezinformare”.

Potrivit lui Claire Wardle, de la exercițiul organizat de Aspen Institute ce a pregătit apărarea pentru scandalul laptopului lui Hunter Biden, „falsurile ieftine” despre Biden se realizează prin „transformarea contextului în armă. Există un conținut autentic, însă contextul se schimbă prin editări minore. Cu editatea potrivită, oricine poate fi vulnerabil”.

De fapt, încă din 21 iunie, Wardle îl apăra pe Biden. Într-un articol din  New York Times, care urmărea să demonteze „videoclipurile înșelătoare care folosesc și amplifică îngrijorările pe termen lung ale alegătorilor cu privire la vârsta și abilitățile sale [ale lui Joe Biden]”, Wardle explica că „acesta nu este un nou subiect, ci se bazează pe unul deja existent, lucru care îl poate face mult mai eficient”.

Într-adevăr, adăugarea de noi informații adevărate la alte informații adevărate tinde să devină un argument mai convingător.

Sau să o luăm pe Rebekah Tromble, profesor asociat de media și afaceri publice și directoare a Institutului pentru Date, Democrație și Politică din cadrul Universității George Washington.

Potrivit lui Tromble, „Biden a devenit o țintă principală a editărilor dezinformatoare”.

Ea adaugă:

„Aceste clipuri se bazează pe un motiv recurent comun despre președintele Biden, care este popular printre detractorii săi: anume că este bătrân, neîndemânatic și senil, ceea ce înseamnă că este incompetent și incapabil să își facă treaba.”

Gafele sale și incapacitatea de a vorbi clar nu au legătură cu capacitatea cognitivă, ci mai curând sunt motivate de faptul că „Biden s-a bâlbâit de mic”.

PolitiFact este un proiect al Institutului Poynter, care coordonează cea mai mare rețea de „fact-checkers” din lume, International Fact-Checking Network (IFCN).

IFCN este finanțată în cea mai mare parte de Facebook, dar și de „Craig Newmark Foundation, Koch Foundation, Knight Foundation, Omidyar Network, National Endowment for Democracy, Microsoft și Washington Post”.

Nu este o organizație oarecare de „verificare de fapte”: este una dintre cele mai important organizații din domeniu.

Poate că numele este mai clar: înseamnă Politi(cised) Fact-checking.

Newsguard, un serviciu de clasificare a „dezinformării”, care poate sancționa veniturile din publicitate ale unui site de știri prin sistemul său de „raking”, a fost de asemenea foarte activ.

Power Line, o platformă de știri online conservatoare, susține că a fost contactată de Newsguard în 2021, în legătură cu afirmațiile sale privind declinul cognitiv al lui Biden.

Într-un e-mail, Newsguard a întrebat:

„Am observat că site-ul dvs. a afirmat în mod repetat în articolele sale că Joe Biden suferă de demnță, atât în timpul ciclului electoral din 2020, cât și de când a devenit președinte. De ce face site-ul dvs. această afirmație fără a furniza dovezi credibile că are demență?”

Abordarea Newsguard este extrem de îngrijorătoare, dată fiind capacitatea sa de a influența veniturile instituțiilor de media și din cauza puternicelor sale legături cu Departamentul de Stat și de agențiile de informații – în consiliul său de administrație se află fostul director al CIA, Michael Hayden.

Dacă toate aceste demersuri eșuează, poți da vina pe ruși.

EuvsDisinfo, un proiect al Uniunii Europene menit „să anticipeze, să abordeze și să răspundă campaniilor de dezinformare în curs ale Federației Ruse”, a susținut că informațiile conform cărora Biden ar fi „senil” sunt „false” și fac parte din „dezinformarea pro-Kremlin”.

Mass-media mainstream a fost, de asemenea, o parte esențială a mașinăriei mincinoase, susținând că înregistrările video recente, care îl arată pe Biden umblând buimac la un eveniment G7 au fost „dezinformări” și „falsuri ieftine” și fac parte dintr-o acțiune concertată de a „accentua narațiunea că Biden este prea bătrân pentru a fi președinte”.

PolitiFact a „verificat” și ea povestea, în stilul său obișnuit.

Lista s-ar putea lungi la infinit, însă uluitoarea compilație a lui Matt Orfalea, extrem de tăioasă și precisă, pune bomboana pe colivă.

Fără îndoială, nimic altceva decât noi clipuri „scoase din context” și „falsuri ieftine”, conform „experților” în „anti-dezinformare”...

Care este morala?

Pe de o parte, cenzura și suprimarea funcționează doar pentru o perioadă limitată. În cele din urmă, realitatea te prinde din urmă.

Cu toate acestea, ne spune și că o mulțime de oameni pot pretinde că împăratul are haine, chiar și atunci când e complet dezbrăcat și jumătate din curte urlă din toți bojocii și arată cu degetul – proces cunoscut și sub numele de „răspândirea dezinformării”.

Se pare că există o rezervă nesfârșită de lingușitori ai „verificării faptelor” și ai „dezinformării” gata să se închine în fața suveranului nebun.

În cele din urmă, acest lucru ne spune cât de coruptă este industria „verificării faptelor” și „anti-dezinformare”.

În timp ce, în exterior, există un număr tot mai mare de persoane care vorbesc, lașitatea internă și reducerea la tăcere a criticilor au permis creșterea corupției până la un nivel uluitor.

Aceasta este o problemă generalizată a sferelor liberale și progresiste, unde mardeiașii frenetici pun pumnul în gura dialogului.

Această corupție i-a dus pe liberali și progresiști într-o fundătură catastrofală. Cu excepția unui miracol, Trump va reveni.

Dacă mai există vreo urmă de dreptate pe lumea aceasta, atunci se apropie și clipa plății pentru „verificatorii de fapte” și „experții anti-dezinformare”.