Asociația profesorilor de limba și literatura română Ioana Em. Petrescu — ANPRO adresează următoarea scrisoare deschisă Ministrului Educației și Cercetării Daniel DAVID, cu privire la noile planuri-cadru pentru învățământul liceal, aflate în consultare publică

Stimate Domnule Ministru,     

În contextul dezbaterilor privind propunerea noilor planuri-cadru, atragem atenția asupra statutului limbii și literaturii române și susținem cu toată convingerea că sunt absolut necesare minimum 3 (trei) ore/săptămână, alocate în trunchiul comun (TC), pentru toate clasele de liceu, indiferent de profil, filieră sau specializare.

Argumentele sunt următoarele și se bazează pe Constituția României, pe recomandările OECD și ale Comisiei Europene, pe Legea învățământului preuniversitar, pe Profilul absolventului, pe statutul limbilor materne în Europa și pe istoria disciplinei limba și literatura română:

(1) Limba maternă este suportul oricărui act de învățare, formal, nonformal și informal, iar cunoașterea ei condiționează învățarea tuturor celorlalte discipline. Literatura în limba maternă este o componentă fundamentală a profilului identitar al elevilor, iar cunoașterea ei permite asimilarea valorilor stabile ale civilizației.

(2) În Constituția României, limba română este limba oficială a statului, prin urmare, trebuie cunoscută și utilizată în mod corect de către toți cetățenii. De aceea, un obiectiv major al școlii trebuie să fie practica rațională și funcțională a limbii.

(3) Limba română are statutul de limbă maternă pentru majoritatea cetățenilor țării, fiind element identitar fundamental și vehicul al valorilor culturale. În cei peste 160 de ani ai sistemului național de învățământ, limba și literatura română a fost considerată disciplină fundamentală. De asemenea, locul conferit limbilor naționale în Europa reflectă valoarea formativă excepțională a maternelor, rezultatele fiind vizibile în calitatea exprimării, a receptării și a construcției de text, precum și în conturarea profilului identitar. De pildă, Franța și Italia alocă limbii materne un număr de 7 (șapte) ore/săptămână, iar Polonia - 4 (patru) ore/săptămână. Din perspectiva noilor proiecte de plan-cadru, limba română, ca limbă maternă, studiată 2 ore/săptămână, este depreciată sever și are, la clasele a XI-a și a XII-a, un statut similar cu o limbă străină/modernă (L1).

(4) Combaterea analfabetismului funcțional, în toate formele de manifestare, nu poate fi realizată prin diminuarea numărului de ore alocat limbii și literaturii române. Rezultatele testărilor internaționale de tip PISA evidențiază formarea deficitară a competenței de literație, așa cum este ea definită în cadrele de referință și în legislația națională, fapt ce ar impune creșterea, în niciun caz reducerea, numărului de ore din trunchiul comun.

(5) Cele 2 ore/săptămână prevăzute în noile planuri-cadru sunt insuficiente pentru a acoperi cele cinci domenii de conținut (comunicare orală, lectură, redactare, elemente de construcție a comunicării, elemente de interculturalitate), pe care ar trebui să le dezvolte noua programă de limba și literatura română de liceu. În ceea ce privește transferul de achiziții dinspre gimnaziu spre liceu, acesta este imposibil de realizat prin diminuarea numărului de ore. În acest caz, prevederile proiectelor de planuri-cadru intră în contradicție cu Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care stipulează că programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, 25% rămânând la dispoziția profesorului. Prin urmare, la clasele a XI-a și a XII-a, în aproximativ 52 de ore (adică 75% dintr-un total de 70 de ore/an, socotind în medie 35 de săptămâni de curs), formarea competențelor specifice disciplinei va fi periclitată.

(6) Din perspectiva examenului de bacalaureat, cele 2 ore/săptămână prevăzute în noile planuri-cadru nu pot asigura o pregătire eficientă la singura disciplină unde se susțin două probe distincte (proba orală - comunicare în limba maternă, respectiv proba scrisă). Îngrijorătoare este și situația elevilor admiși la liceu cu note sub 5 (cinci), pentru care promovarea bacalaureatului, necesară admiterii în învățământul superior sau inserției pe piața muncii, va deveni greu sau chiar imposibil de realizat.

(7) În situația diminuării numărului de ore la clasele terminale (referindu-ne aici, stricto sensu, la ceea ce înțelegeam prin ciclul superior al liceului), nu se poate asigura, la nivel aprofundat, contextualizarea fenomenului literar românesc, prin raportare la curente europene/de circulație mondială sau prin conexiuni cu literatura universală.

(8) O alocare orară deficitară ar prejudicia inclusiv studiul literaturii contemporane, necesar în înțelegerea globală a fenomenului literar românesc și a valorilor specifice lumii contemporane.

(9) Noul Profil al absolventului de liceu (2023) acordă un rol important științelor umaniste și, implicit, studiului limbii și al literaturii în limba maternă, disciplină școlară pe care noile planuri-cadru o periclitează. În felul acesta, profilul absolventului de liceu va pierde considerabil în substanță.

(10) Din perspectiva competențelor-cheie stabilite la nivel european și asumate de disciplina limba și literatura română, 2 ore/săptămână sunt insuficiente pentru a asigura formarea și transferul acestor competențe în contexte variate de învățare și de viață.    

prof. univ. dr. Alina PAMFIL, Universitatea Babeș–Bolyai din Cluj, în numele Consiliului Director al ANPRO — Ioana Em. Petrescu     

Cadre didactice universitare/cercetători care aderă la punctul de vedere al ANPRO exprimat în prezenta scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației și Cercetării