Devine tot mai evident că Elon Musk se poziționează ca un George Soros în oglindă și încearcă să-l contracareze cu armele acestuia: informația și propaganda.

În câteva luni de zile, Musk a devenit un adevărat ministru al Propagandei al lui Trump și – fapt fără precedent până acum – se pronunță și se implică în problemele politice internaționale.

Patronul X își folosește toată forța rețelei pe care o patronează pentru a pune umărul la dărâmarea liderilor progresiști și globaliști: i-a atacat la rupere pe Trudeau, Macron, Starmer, Scholz... Doi din patru au căzut și nici ceilalți nu se simt prea bine.

Publicăm mai jos un grupaj de comentarii care demonstrează cum Musk a ajuns un jucător politic global.

Nu înainte însă de a pune o întrebare crucială: cine pe cine folosește - Trump pe Musk sau Musk pe Trump?

(Adrian Pătrușcă)

Aflat la ananghie, Macron se sucește cu Ucraina și îl atacă pe Musk

Într-un editorial publicat de The Gateway Pundit, Paul Serran scrie:

Președintele Franței, Emmanuel Macron, n-a văzut zile mai grele în toată viața lui politică.

Conduce un guvern minoritar dezastruos, a avut patru prim-miniștri diferiți într-un an de zile, economia este la pământ, violența crește, imigrația este, evident, scăpată de sub orice control, fermierii sunt într-o stare revoltă permanentă împotriva politicilor „verzi” suicidale...

La ultimul sondaj, 61% dintre francezi îi cer demisia.

Lumea post-colonială a Franței este și ea în colaps, iar trupele franceze au fost date afară din Niger, Mali, Burkina Faso, Ciad, Senegal și Coasta de Fildeș.

Dar, hei: fostul bancher al Rothschild crede că are suficientă credibilitate ca să țină lecții altora. Iar și iar.

Așa că, acum, Macron a ieșit la rampă tunând și fulgerând pe mai multe subiecte care au, toate, un lucru în comun: nu sunt treaba lui.

Să începem cu stânga-împrejurul pe care-l face pe subiectul Ucraina. Politico relatează:

„Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat luni că Ucraina trebuie să adopte o poziție «realistă» cu privire la chestiunile teritoriale - în timp ce deschiderea negocierilor de pace cu Rusia adună tot mai multe sufragii politice.„

„Este pentru prima dată când Macron sugerează Kievului să ia în calcul ideea concesiilor teritoriale. Până acum, a susținut întotdeauna că, orice negocieri ar avea loc la finalul războiului, integritatea teritorială a Ucrainei trebuie păstrată. «Ucrainenii trebuie să aibă discuții realiste pe tema teritoriilor, numai ei pot face asta» a spus el în cadrul unui discurs în fața ambasadorilor Franței, adunați la Paris.

În afară de Crimeea, pe care au cucerit-o în 2014, rușii controlează acum 20% din fostele teritorii ucrainene și, mai mult, au organizat referendumuri și au inclus regiunile în Constituția Rusiei. Nu mai există drum de întoarcere.

Probabil că Macron este furios că a instruit și înarmat și a cheltuit un miliard de euro din banii contribuabililor pe o brigadă nou-nouță – numai 1700 de soldați – doar ca să-i trimită acasă fără să fi tras un foc.

Din punctul lui Macron de vedere, „SUA ar trebui să aducă Rusia la masa negocierilor”, dar europenii îi vor oferi Ucrainei „garanții de securitate”; asta e responsabilitatea lor.

Dar Macron are păreri pe mult mai multe lucruri, nu doar pe Ucraina. De data asta, s-a văzut obligat să repete adagiul expirat despre cât de periculos este când conservatorii se sprijină unii pe alții la nivel internațional.

Atacul lui la adresa lui Elon Musk este, firește, jalnic:

„Cine ar fi crezut, dacă ne spunea cineva, că proprietarul uneia dintre cele mai mari rețele sociale din lume va susține noua mișcare reacționară internațională și va interveni direct în alegeri”.

Olaf Scholz îi jignește pe germani și îl atacă pe Musk

Într-un alt editorial, publicat de The European Conservative, Sabine Beppler-Spahl scrie:

Cancelarul Olaf Scholz și-a lansat campania electorală cu discursul de Anul Nou, care s-a dovedit, însă, un dezastru.

Și asta nu pentru că Scholz ar fi un vorbitor prost, cum au zis unii experți, ci pentru că nu are nici cea mai vagă idee cum să scoată țara din blocaj și să o ducă mai departe. În loc să vină cu idei noi sau să abordeze direct problemele națiunii, el le-a cerut votanților să se alăture lui împotriva populiștilor.

Atacul criminal de la târgul de Crăciun de la Magdeburg – care preocupă încă intens publicul german – a fost punctul central al discursului lui Scholz.

Pe 20 decembrie, un SUV a intrat intenționat în mulțimea care făcea cumpărături de Crăciun, omorând cinci persoane, inclusiv un copil, și rănind grav alte 70. A fost trista încununare a unui an tarat de o serie de atacuri teroriste în Germania.

În ce-l privește, Scholz nu a avut mare lucru de spus despre cum s-ar putea îmbunătăți siguranța cetățenilor care participă la evenimente publice. A spus că toate cazurile în care se reclamă încălcarea condițiilor de securitate vor fi anchetate.

Dar dezbaterea despre modul în care autoritățile au ignorat multele avertismente privindu-l pe atacator – un psihiatru în vârstă de 50 de ani din Arabia Saudită, care primise statut de refugiat în 2018 – continuă.

Ceea ce nu este deloc de mirare, având în vedere că, după ultimele dezvăluiri, criminalul ar fi făcut chiar aluzii la planurile lui pe contul X al ministrei de interne, Nancy Faeser.

În luna mai, el a comentat la o postare a acesteia:

„Foarte probabil voi muri anul ăsta ca să fac dreptate”.

Pe cât de clară a fost amenințarea teroristului, pe atât de confuz și moale, mesajul lui Scholz:

„Nu trebuie să ne permitem să fim divizați”, sau „noi nu suntem o țară de opoziție”, sau „nu ne vom lăsa asmuțiți unii împotriva altora”, sau „nu vom răspunde cu ură”.

Problemele Germaniei, a spus Scholz, nu pot fi rezolvate decât prin mai mare „coeziune” – cuvânt care a apărut de opt ori în discursul lui.

Ca marea majoritate a intervențiilor lui din ultima perioadă, nici aceasta nu va impresiona pe nimeni – nici măcar pe cei 16% care, după cum sugerează sondajele – ar putea vota pentru el și pentru Partidul Social Democrat (SPD) la alegerile din 23 februarie.

Realitatea fiind că tragedia de la Magdeburg n-a făcut decât să scoată din nou în evidență cât de divizată este Germania și câtă frustrare resimt mulți oameni față de guvernul lor.

Vizitând orașul la câteva ore după atac, Scholz și Faeser au fost întâmpinați de cetățeni furioși. Din mulțime s-au auzit voci strigând: „Dispari!”. Un cetățean a strigat: „Cum e posibil așa ceva, Olaf?”

Potrivit unei relatări de presă, Faeser a fost insultată: „trădătoarea poporului”.

Sigur că Scholz este perfect conștient de atmosfera publică. De aceea și-a și orientat întreg discursul împotriva celor care răspândesc astfel de sentimente.

În 2024, Scholz spunea că Alternative für Deutschland (AfD), partid populist de dreapta, ca „un partid al proastei dispoziții”. Ceea ce, deloc surprinzător, nu i-a oprit pe cetățeni să-i întoarcă spatele și să se îndrepte spre AfD.

Cu mai puțin de opt săptămâni înainte de alegeri, partidul ocupă locul doi în sondaje, cu circa 20% - mult peste partidele din coaliția de guvernare – SPD și Verzii, care au scoruri foarte slabe.

Susținerea primită de AfD recent de la miliardarul Elon Musk – cu doar câteva zile înainte de discursul cancelarului –a pus paie pe foc, stimulând și mai tare temerile guvernului și ale elitelor germane. Într-un  editorial apărut în Die Welt, Musk scria că „numai AfD mai poate salva Germania”.

Făcândaluzie la Musk, Scholz a spus că viitorul Germaniei nu va fi decis de un proprietar de platformă media. Deși el n-a menționat-o, se poartă dezbateri dacă Musk nu ar trebui dat în judecată.

În baza legilor anti-defăimare foarte stricte din Germania, numai în 2024, mai bine de o mie de cetățeni germani au fost puși sub acuzație pentru calomnie la adresa membrilor guvernului actual. Dar Musk pare acum prea mare ca să-i mai poți închide gura.

Scholz are, evident, dreptate; nu Musk va decide viitorul Germaniei. Intervenția lui Musk a făcut valuri pentru că unele lucruri pe care le-a spus sunt greu de contrazis. El a menționat situația economică dezastruoasă a Germaniei (se așteaptă ca PIB-ul de anul trecut, ajustat cu prețurile, să fi scăzut cu 0,1%), birocrația sufocantă, problemele generate de imigrația scăpată de sub control.

Iar dacă votanții se întorc spre populiști, nu e din cauza lui Musk, ci pentru că au ajuns la propriile lor convingeri cu privire la guvernul aflat acum pe ducă.

Incapabil să răspundă preocupărilor electoratului, Scholz a recurs la insulte:

„În discuțiile noastre se pare adesea că aceia care strigă cel mai tare primesc cea mai mare atenție. Dar nu cel care strigă mai tare este cel stabilește cum vor continua lucrurile în Germania, ci vasta majoritate a oamenilor decenți și de bun simț”.

Ceea ce nu este decât un mod foarte prost ales de-a spune că votanții AfD (care sunt, deci, lipsiți de bun simț și indecenți) vor fi excluși de la orice discuție importantă despre viitorul Germaniei. Se repetă vechea tactică a arderii punților pe care o folosesc partidele vechi în încercarea de a izola AfD și pe votanții săi.

Dar e ironic ca un cancelar care tocmai va pierde alegerile să vorbească despre importanța „coeziunii sociale” – asta în timp ce cere excluderea a probabil o cincime din electorat.

Până acum, tactica asta a ținut. AfD a fost ținut departe de guvernare de către partidele vechi – inclusiv în statul est-german Thuringia, unde AfD a câștigat cu majoritate în septembrie trecut. Dar electoratul nu va accepta să fie tratat așa la nesfârșit.

A existat o vreme, în perioada de glorie a guvernului Angelei Merkel, când media lăudau alegerile germane că erau foarte plicticoase. Toată lumea știa că Merkel va câștiga, iar cei care voiau alegeri mai contondente, mai zgomotoase, mai controversate, erau izolați spre extreme.

E clar că Scholz și susținătorii lui nu și-ar dori nimic mai mult decât ca acele vremuri să revină. Apelul lui slab și neputincios la coeziune este un apel la oameni să susțină status quo-ul. Asta în timp ce un număr tot mai mare de germani simt că status quo-ul nu i-a slujit cum trebuie nici pe ie, nici țara lor.

A-l asculta acum pe cancelar insultându-i nu va face decât să le confirme concluzia. Ei cred că Germania are nevoie de o schimbare, și au dreptate.

Keir Starmer îl atacă pe Musk pentru că pune în pericol prietenia americano-britanică

Într-un comentariu pe Modernity News, Paul Joseph Watson scrie:

Potrivit BBC, guvernul laburist crede că „relația specială” dintre Marea Britanie și Statele Unite este amenințată dacă Donald Trump susține retorica „incendiară” a lui Elon Musk despre găștile de violatori care operează în Marea Britanie.

Musk a fost foarte vocal pe X în ultima săptămână cu privire la scandalul privind aceste găști, scandal care a fost mușamalizat de guvernul laburist timp de mai bine de o decadă, începând cu anii nouăzeci.

Ieri, prim-ministrul Keir Starmer l-a acuzat pe Musk și pe politicienii britanici care îi susțin acestuia susțin apelul la justiție pentru victime că „sar în căruța extremei drepte”.

Potrivit BBC Newsnight, „limbajul incendiar folosit de Elon Musk a creat absolută oroare la nivelele cele mai înalte ale guvernului”.

Pe de altă parte, coruperea și violarea de fete tinere de rasă albă de către bărbați musulmani, la scară industrială, nu pare să stârnească prea multă „oroare”; ce deranjează cel mai mult este că Musk a îndrăznit să vorbească despre acest subiect.

Un reporter BBC a comentat:

„Și va fi... o analiză dură – este asta doar opinia lui Elon Musk, sau este opinia administrației și a lui Donald Trump?”.

El a adăugat că, dacă Trump este de aceeași părere cu Musk, că aceste găști de abuzatori sunt sinistre și că se impune (feri, Doamne) o nouă anchetă pe acest subiect, atunci „S-ar putea să se ridice niște întrebări foarte serioase despre natura parteneriatului nostru actual de securitate cu Statele Unite”.

Reporterul a sugerat că însăși ideea ca Marea Britanie să împărtășească informații de înalt nivel, „five eyes” cu SUA este pusă în pericol „dacă genul ăsta de lucruri este susținut de președintele Statelor Unite – răspunsul la această întrebare – dacă Trump este sau nu de acord – nu îl cunoaștem încă”.

Narativul aici este pur și simplu absurd.

Este Trump de acord cu Musk că a lăsa găștile de musulmani în discuție să scape nepedepsite sau cu pedepse ușoare pentru crimele sexuale împotriva fetelor și femeilor este ceva greșit?

Crede Trump că decizia ministrei Jess Philips de a bloca ancheta publică în cazul găștilor de la Oldham a fost greșită? 

Cel mai probabil, da.

Ideea că asta ar periclita alianța dintre Marea Britanie și SUA spune mai mult despre guvernul laburist, decât despre Musk și Trump.

Așa cum relata Telegraph, scandalul găștilor a fost „mușamalizat” de guvernul laburist și „Copiilor care au fost victime ale violurilor li s-a refuzat dreptatea și protecția din partea statului pentru a fi protejată imaginea unei societăți multiculturale”.

Autoritățile au evitat în mod deliberat să îi ancheteze pe făptuitori pentru că, în anumite cazuri, au considerat că asta ar inflama tensiunile cu comunitatea asiatică, iar asta ar fi „incorect politic”.