ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

Eminescu!

Perpessicius – "Nici una din problemele politice, sociale și economice, care dirijează un popor, nu i-a fost absentă, și nimeni n-a adus în judecarea lor o viziune mai adâncă, mai profetică, mai actuală.”

Petre Țuțea – "Eminescu, despre care Iorga spune că-i expresia integrală a națiunii române, iar Blaga că reprezintă <ideea platonică de român>, e Românul Absolut. L-am definit eu: sumă lirică de voievozi.”

Eminescu, reazămul României

"Se poate întemeia un stat serios, o organizație serioasă pe această clasă de oameni fără soliditate, fără știință, fără avere, al căror instrument de muncă e o inteligență sofistizată, a căror știință nu ajunge nici măcar la corectitudinea gramatică a frazei? Desigur că nu.”

"În cultul nostru pentru străini și în nepăsare de ce e național am lăsat nu numai să se facă ca naționalii să fie înlăturați de cătră străini prin simplul efect al abilității reale a străinilor, dar am făcut tot spre a susține pe străini și industria străină.” – 13 iunie 1879

"Cu toate acestea tărâmul economiei politice fiind circumscris și putându-se împărți în cele două ramuri ale producției brute și a celei industriale, e ușor de presupus că Austria va fi cerând avantaje nouă pentru înlesnirea desfacerei industriei sale în România, avantaje pe care în mare parte le posedă și astăzi și le-a avut de mult.
Fără a prejudeca lucrurile vom permite numai următoarea întrebare: are Austria interes politic, ca noi să esistăm?” – 25 martie 1878

"(...) Vecinătatea Austriei e omorâtoare pentru noi, dacă nu ne vom trezi decuvreme și nu vom arunca la naiba toți perceptorii, subperceptorii, sub-subperceptorii, dacă nu vom descărca pe țăran și nu-i vom asigura o dezvoltare liniștită, dacă nu ne vom hotărî să nu purtăm nici un product străin pe noi, precum au făcut ungurii în vremea absolutismului. (...) Nu dreptul public, ci păstrarea naționalității noastre e lucrul de căpetenie și ar fi mai bine ca să nu alegem deputați decât să piară nația românească.” - 1 august 1876

"Pe când armata noastră murea de foame și ger în câmpiile Bulgariei, pe când stoluri de corbi roteau deasupra ei, lăsându-se pe pământ spre a mușca din carnea omenească, liberalii noștri beau șampanie cu mironosițele de la caffe-chantant pentru gloria și reușita armatei române. Cine să plătească cheltuiala? Patria, se înțelege.”

"Ne pare rău că pișicherlâcul și lipsa de caracter sunt titluri de înaintare în România; ne pare rău că tocmai clasa actual dominantă e incapabilă de știință, de arte, de adevăr, cu un cuvânt de orice activitate la care se cere o inimă dreaptă și o inteligență clară, ne pare rău că acești oameni, incapabili de o concepție puternică, duc Statul din rău în mai rău, din espedient în espedient; dar nici suntem în stare a le lărgi craniile și a le face bătaia inimei mai energică, mai liberă, mai generoasă.”

"Puterea noastră economică, trebuie să ne-o mărturisim astăzi cu durere, este nu se poate mai slabă. Afară decât industria agricolă, care în mare parte se face într-un chip cu totul rudimentar, nici o altă producție reală, afară de două trei escepții și acelea nu tocmai recomandabile, nu se mai dă pe pământul românesc.

(...) În nici o țară locuită de oarecare națiune, neapărat trebuie să aibă o limbă, o istorie, tradiții, moravuri – proprii caracteristice – nu s-a deschis cu o nepăsare mai stupidă o cale de intrare mai largă pentru toate elementele străine, bune rele, venind de oriunde nevoia le-ar face imposibil traiul. Un nepricopsit ce în cutare țară nu și-a putut găsi norocul, un nenorocit ce în țara lui s-a certat cu condica penală respectivă, un isteț cavaler de industrie căruia între ai săi i s-au înfundat resursele, un netrebnic care nu-i bun de nimic în patria lui – toți, toți găsesc ultimul și cel mai feiricit orizont de activitate în liberala și umanitara Românie, unde nimeni nu te întreabă de răvaș de drum.

(...) În liceele noastre învățătura nu are nici un temei; viciurile programului și lipsa de buni profesori fac că absolvenții nu ies din școală cu nici o cunoștință pozitivă, fără să știe cumsecade nici o limbă, și mai puțin decât toate limba românească.

(...) Cei mai mulți apoi dintre acești studenți, fără să fie capabili a scrie corect în vreo limbă măcar o propoziție simplă, fără a fi învățat vreodată să cugete, după cei trei sau cinci ani reglementari ai cursului, au tradus rău sau au plătit să li se traducă o teză pentru licență sau doctorat; armați astfel cu un titlu uzurpat, intră în societatea română împinși de sfânta foame a bugetului. Acești cetățeni constituiesc o parte foarte însemnată a clasei de mijloc din orașe, și se numesc: junele generații inteligente ale națiunii române. Numele acesta fiind destul de frumos și de atrăgător, nu e negustor, nu e meseriaș, târgoveț sau mărginaș, care să nu aspire din toate puterile sufletului și să nu-și dea toate ostenelile pentru a-și procopsi în sensul acesta odraslele. Astfel, negustoriile și meseriile rămân în părăsire; niște capete care ar fi fost destul de bine organizate pentru a moșteni cu succes taraba sau unealta părintească, sunt trimise la una și aceeași sferă de activitate cu totul străină de chemarea lor.” – 4 august 1879


(Mihai-Eminescu.ro)