E plin internetul de bancuri cu Ceaușescu și întoarcerea în comunism.

(P-ăsta îl știți? - „Cum se numește ultimul film al lui Pița? - Duș în doi”) 

Cum nu ar fi? Frigul, foamea și sărăcia ne-au rămas întipărite în gene. Mai puternice decât orice ARN mesager. La fel și bășcălia.

Și pe vremea lui Ceaușescu, deși nu exista internet, curgea cu bancuri. Se știa că unele erau inventate chiar de Securitate. Supapă pentru descărcarea tensiunilor populare. Dar tot se râdea.

Veselia de atunci seamănă frapant cu cea de acum. Și cu cea din „Ultimul țărm”.

Știți filmul din 1959 al lui Stanley Kramer?

În urma unui război nuclear, Australia rămâne singurul petic de pământ nedevastat. Oamenii de aici mai au câteva săptămâni până să ajungă și la ei norul radioactiv. Nu există nici o șansă de supraviețuire.

Guvernul distribuie la toată populația pastile de suicid, pentru a evita suferința.

Până la ceasul fatal, oamenii încearcă să trăiască normal. Să fie veseli. Să se distreze. Să se bucure de timpul scurt care le-a mai rămas. Să MIMEZE viața, cu condamnarea la moarte deasupra capului.

Sfârșitul este absolut cutremurător. Un oraș pustiit, cu detalii banale ale vieții care încă mai pâlpâia în urmă cu câteva ore: un leagăn care se balansează, o cafea neterminată, o reclamă care pâlpâie...

În port, sfâșiate de vânt, flutură zdrențele unei lozinci mobilizatoare: „There is still time... brother!”.

*

Râdem și facem bancuri. Ca și în anii ‘80, privim totul relaxat, pe ideea: „Las’că ne descurcăm noi!”

Mai ales că acum „Știm cum e”. Și „Dacă nu am murit de foame și de frig atunci, nu om muri nici acum”.

După Al Doilea Război Mondial, spre lauda noastră, am fost singura țară sovietizată care a avut o rezistență armată anticomunistă.

Atunci nu am râs. Am luat în serios Istoria.

În anii ‘80, spre rușinea noastră, am fost cam singura țară din blocul comunist care NU a avut o mișcare de opoziție. (Puținele gesturi de disidență izolată sunt cu atât mai eroice.)

Dar am râs și ne-am distrat.

În timpul pandemiei, am fost țara occidentală cu cele mai anemice mișcări de protest împotriva Dictaturii COVID.

Dar am făcut bășcălie pe Facebook.

Situația de acum diferă radical de cea de acum patru decenii. NU se întoarce Era Ceaușescu. Ar fi bine.

Ne paște ceva și mai cumplit.

Ceaușescu îi obliga pe oameni să facă economii pentru a-și putea hrăni industria energofagă.

Acum, dimpotrivă, scopul economiilor este de a distruge atât industria cât și oamenii.

Ceaușescu îi condamna pe oameni la frig și foame pentru a-și finanța construcțiile megalomanice: un kitsch à la Phenian, desigur, dar totuși viziunea unui țăran prost despre ce înseamnă civilizația: multe betoane.

Noi suntem forțați la economii pentru a distruge civilizația.

*

Ne aflăm într-o mare eroare. Am căzut într-o capcană fatală.

Cu frigul, lipsa de apă caldă, foamea și bezna;

cu inflația care ne va arunca în aer salariile și pensiile;  

cu locurile de muncă pe care le vom pierde din cauza crizei;

cu proprietățile care ne vor fi confiscate pe capete, când nu vom mai putea (curând!) să ne plătim datoriile la facturi și ratele la bancă;

cu animalele pe care nu vom mai avea voie să le creștem în ogradă;

cu scumpirile și taxele care vor face alimentele tradiționale inaccesibile;

cu mersul pe jos, încălzirea cu vreascuri, mâncatul gândacilor...

Cu toate astea și cu multe altele puse la cale de Marea Resetare și de Agenda 2030 a ONU nu spre Epoca de Aur a lui Ceaușescu ne îndreptăm. Ci spre Epoca de Piatră.

Asta înseamnă Build Back Better: să razi orice urmă de civilizație, pentru ca, pe terenul viran rămas, să construiești Noua Ordine Mondială.

*

Două citate:

„Noi suntem de acord cu toate deciziile de la Bruxelles în ce privește impunerea unor măsuri de combatere a risipei de energie, gaze și apă pentru populaței... Sunt măsuri de bun simț aplicate în țările CIVILIZATE.”

Și:

„Voi mânca și insecte, dacă lumea CIVILIZATĂ o face.”

Primul citat îi aparține premierului Ciucă. Al doilea, unui ziarist prezent la toate televiziunile în orele de maximă audiență.

Factorul politic și factorul mediatic încearcă să acrediteze ideea că bezna, lipsa de apă caldă și gândacii sunt ELEMENTE de CIVILIZAȚIE.

În orice caz, ale Noii Civilizații promovate de Occident.

Ceaușescu ne împingea spre Phenian. Occidentul ne împinge înapoi în GROTĂ.

*

De decenii, asistăm în Occident la un recul al inteligenței, vizibil de la o generație la alta.

După 1989, tăvălugul îndobitocirii ne-a ajuns și pe noi.

Cu niște ani în urmă, râdeam în hohote la sondajele de stradă de la The Tonight Show al lui Jay Leno: o mulțime de oameni nu știau lucruri elementare: unde au ficatul sau unde e Europa.

Acum nu mai râd. Am ajuns și noi la fel.

„România Educată” a lui Iohannis a scos procesul de îndobitocire al elevilor din sfera întâmplării și l-a sistematizat. Pentru ca nici un copil să nu scape!

*

Îndobitocirea la noi și în lume s-a accelerat în ultimii doi ani și jumătate. În Dictatura COVID, viteza de tâmpire a devenit de-a dreptul amețitoare.

Oamenii și-au pierdut nu doar inteligența, ci și INSTINCTUL BUNULUI SIMȚ.

Cel care îți dictează să nu te arunci într-o fântână dacă cineva te pune să faci asta.

Acum, Omul este APROAPE pregătit să se întoarcă în grotă. Și să dârdâie acolo, nu doar de frig, ci și de frica tunetelor și a focului din cer.

Omul de azi este APROAPE pregătit să își întâmpine Zeii și Eroii Civilizatori și să îi venereze.

Ei, Zeii și Eroii Civilizatori, îl vor învăța pe Omul de Grotă de mâine, calea spre Noua Civilizație.

Iar Omul de Grotă va privi cu recunoștință la binefăcătorii săi. Și cu FRICĂ.

Dar nu are de ce să se teamă. Dacă se SUPUNE. Are numai de câștigat. Zeii îl vor învăța o sumedenie de lucruri folositoare: cum să facă focul, cum să se spele, cum să mănânce corect, cum să muncească, cum să se păzească de boli,...

Cheia noii civilizații va fi SUPUNEREA oarbă. Omul de Grotă va accepta zăbala ca pe o binecuvântare, așa cum a acceptat masca.

Nu va trebui să își pună întrebări. Să își facă probleme. Nici măcar atunci când semeni din ginta sa vor dispărea subit și pe capete.

I-au luat Zeii! Este tot ce trebuie să știe.

Pe un ecran mare, amplasat în centrul tribului, începe - online - lecția de azi: „Cum să ne spălăm corect pe mâini”.

Ne învață zeița Ursula și zeul Cercel.

*

Departe, dinspre malul mării, se aud chiote și râsete. Niște draci de copii chiulesc de la școală.

„Încă mai este timp... Frate!”