Șocate de succesul electoral neașteptat al unui radical de dreapta, forțele politice principale din România au făcut o serie de greșeli care le scufundă și mai mult, afirmă politologul Kamil Całus, de la OSW (Centrul pentru Studii Europene), într-un interviu acordat siteului economic polonez Wnp.pl.

Potrivit ultimului sondaj, Călin Georgescu poate conta acum pe un sprijin de aproximativ 50%.
„Șiragul de erori ale autorităților române, surprinse de rezultatul lui Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie anul trecut, a dus la o creștere incredibilă a popularității sale. Potrivit primului sondaj electoral de după toate frămîntările, Georgescu, care a obținut 23 la sută din voturi în primul tur al alegerilor anulate în cele din urmă, poate conta astăzi pe un sprijin de 50 la sută” – a declarat Całus.

Nemulțumirea publică a fost alimentată mai ales de decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, de neînțeles pentru mulți români, precum și de demersurile ulterioare ale coaliției vechi-nou: lipsa de schimbare în fruntea partidelor-cheie și în guvern și amînarea pînă în luna mai a noilor alegeri prezidențiale.
„Succesul electoral neașteptat din noiembrie al extremei drepte și al candidatului antisistem Georgescu a provocat panică în partidele românești aflate la putere, mai ales în cercurile PSD și ale PNL, care formau coaliția de guvernare înainte de seria de alegeri din decembrie” – a apreciat Całus.

Autoritățile au susținut că anularea alegerilor a fost dictată de faptul că Georgescu a desfășurat o campanie opacă pe rețelele sociale, care ar fi fost susținută de un „actor extern”. „Au existat afirmații potrivit cărora Rusia și persoane legate de aceasta ar fi fost în spatele lui pentru a-și finanța campania. Cu cîteva zile înainte de turul al doilea, președintele Klaus Iohannis a publicat rapoarte secrete de la patru servicii pentru a confirma acest lucru, dar nimic nu a fost clar în ele. Acest lucru a alimentat sentimentul anti-sistem și teoria manipulării electorale din partea autorităților”, spune expertul.

Mai departe, potrivit evaluării acestuia, a fost „încă mai rău”. „O serie de greșeli” s-au suprapus peste deziluzia față de partidele din mainstream-ul politicii românești, deziluzie care creștea de ani de zile.
Potrivit lui Całus, indiferent dacă intervenția electorală din exterior în favoarea lui Georgescu a avut loc sau nu, „oamenii s-au săturat de mainstream-ul politic care se află la putere de decenii și de aceea au fost și sunt gata să voteze candidați extremiști”.

„Ce au făcut principalele partide în această situație? Au făcut măcar un gest pentru a semnala o schimbare, de exemplu prin aducerea unor fețe noi în primele rînduri? După alegerile parlamentare din 1 decembrie, a fost format un cabinet aproape identic cu cel precedent, condus de același Marcel Ciolacu, care are un electorat negativ uriaș și care, în ochii multor români, întruchipează cele mai rele trăsături ale sistemului actual: clientelismul și înțelegerile” – a notat Całus.
„O altă problemă este menținerea la putere, în ciuda încheierii mandatului, a președintelui în funcție, Klaus Iohhanis, judecat și el în mod tăios de români. Acest lucru a avut loc într-un mod foarte discutabil din punct de vedere juridic și, potrivit unor opinii, a fost chiar o acțiune neconstituțională” – a adăugat el. Iohannis a declarat că va rămîne în funcție pînă la învestirea noului șef de stat.

Totuși, greșelile politice și de imagine ale decidenților români nu s-au oprit nici aici. Contrar așteptărilor ca alegerile să aibă loc cît mai curînd posibil, adică în jurul lunii martie, după îndelungi deliberări, guvernul a anunțat data acestora abia pentru luna mai.
„Nu numai că a fost ales ca așa-numit candidat comun al forțelor proeuropene un liberal de modă veche, Crin Antonescu, dar chiar și el și-a suspendat candidatura după ce a văzut cît de lent mergeau discuțiile pentru susținerea coaliției” – a declarat Całus.

„Cireașa de pe tort sau mai degrabă un alt cui în sicriul forțelor sistemice au devenit recentele modificări legislative” – a apreciat Całus. În primul rînd, timpul de vot în comisiile din străinătate a fost scurtat, ceea ce comentatorii au perceput ca o discriminare împotriva diasporei. Într-adevăr, românii din străinătate susțin în majoritate covîrșitoare candidații dreptei radicale. În plus, regulile, privind publicitatea politică, au fost înăsprite.

„Ele penalizează potențial (este vorba de amenzi care se ridică la mii de euro) pe oricine scrie o postare pe rețelele de socializare care susține un candidat sau altul. Acest lucru nu este pe placul electoratului și adaugă combustibil radicalilor care susțin că mainstream-ul dorește cenzură”. – conchide expertul OSW.

(Traducere și adpatare B.T.I./ InPolitics)