Adrian Severin, co-autor al celei mai mari trădări naționale din istoria post-decembristă a României - Tratatul cu Ucraina prin care au fost cedate unui stat artificial teritorii românești furate de URSS, cu tot cu 500.000 de conaționali, și bașca Insula Șerpilor - este un fost aparatcik și politician evreu cu familia naturalizată în România. Conform ambasadorului Aurel Preda numele lui real este Skvosnik, cu familia originară din fosta URSS și ar fi rudă directă cu Ana Pauker. Nouă ni se pare mai curând unul din nepoții sau clonele de eprubetă ai lui Silviu Brucan.

CV-ul social-democratului este public dar mulți dintre românii supuși experimentelor mediatice din ultimii ani parcă au goluri de memorie în paralel cu găurile negre în ceea ce ar trebui să fie morală. Îl redăm pe scurt: a fost consilier juridic la unitatea Romconsult a Întreprinderii de Comerț Exterior (ICE) ”Dunărea”, companie-paravan a Securității, înființată în cadrul Centrului de Informații Externe (CIE - UM 0544, actualul SIE), cu indicativul UM 0107, instructor la Academia de învățămînt social-politic ”Ștefan Gheorghiu” de pe lângă CC al PCR, conferențiar universitar la continuatoarea ei, SNSPA, ministru de Externe și membru al următoarelor partide: PCR, FSN, PD-FSN, PSD, Partidul Socialist European și al Partidului Justiției Sociale al lui Marian Vanghelie, postură din care a candidat la Primăria Capitalei și a obținut 8.234 de voturi (1,43%).

În paralel a fost director coordonator al Institutului Social Democrat al lui Ion Iliescu, membru fondator al organizației soroșiste SAR împreună cu Alina Mungiu-Pipidi dar și „consultant extern” în cadrul societății de avocați „Racoți - Predoiu”, viitoarea „Zamfirescu - Racoți - Predoiu”, pentru cunoscători. Este vorba de societatea de avocați înființată de Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne al României, și unul dintre autorii loviturii de stat din decembrie 2024 din România.

Acum dl. Severin este „suveranist”. Împreună cu mirobolantul H.D. Hartmann, alias Ion Raus, și alte personaje insignifiante, a co-fondat o „platformă suveranistă”. 

Severin-suveranistul explică planetei marile ei probleme, însușite de tovarășii de „suveranism”: „ocuparea” Venezuelei, salvarea inuiților din Groenlanda, imperialismul american anti-european („cădea-i-ar bomba în Ocean”) și, mai nou, „iudeo-nazismul” regimului la putere în Israel (înțelegem din discursul său că un regim „iudeo-social-democrat” ar putea să fie mai bun pentru Israel și lume).

În primul rând observăm manipularea emoțională prin particula „nazism” din eticheta sa ieftină. „Nazism” din câte știm vine de la „Nationalsozialismus” respectiv național-socialism, care, în pofida istoriei de tip wikipedia, a fost o mișcare politică de stânga. Partidul se numea Partidul Muncitoresc Național-Socialist German, fostul Partidul Muncitoresc German. Un fel de PSD fost PDSR fost FSN fost PCR fost PMR. Economia nazistă era centralizată, după model socialist, iar Goebbels lupta contra „clasei burgheze”. Nici „iudeo-fascistă” nu ar putea să-i zică pentru că și Mussolini era socialist. În consecință, nazismul a fost o mișcare atee și extremistă cu doctrină socialistă, plină de homosexuali, creată în tandem cu mișcarea anticreștină bolșevic-comunistă; chiar în același creuzet. 

Deci nazismul e eminamente de stânga, așa că, chiar dacă sună bine pentru antrenarea stimulilor, nu se potrivește cu guvernarea pe care o incriminează și despre care susține că a capturat America lui Trump (a lui Biden era liberă, desigur). Dacă era cinstit putea să o descrie mai simplu, drept criminală sau genocidară. Dar nu suna la fel de bine: „iudeo-nazistă”... Dacă a vrut însă să facă referire la altceva să o spună cu curaj: ”asistăm la un holocaust al palestinienilor”. De ce nu spune așa, oare?

Nu contestăm nici una dintre aceste preocupări globale extrem de apăsătoare pentru soarta suveranismului în lume, cu reprecusiuni grave și importante pentru viața de zi cu zi din România uitată, cu tot cu problemele ei care nici nu mai contează pentru acești comentatori frenetici fără busolă și bun simț: Venezuela, Groenlanda, Israelul, respectiv Palestina, trebuie apărate la fel ca Ucraina, dacă este cazul, cu arma în mână.

Personal fost împușcat direct de soldați israelieni - bine că doar cu gloanțe de cauciuc - la incursiunile mele jurnalistice în Gaza și Cisiordania, am fost și la Arafat (adevăratul), când era asediat de Tsahal, iar la una dintre plecări am fost tratat la fel ca Tucker Carlson recent, dar nu cu un avion privat pe pistă ci cu unul de linie, cu câteva sute de oameni la bord care au așteptat să se finalizeze interogatoriul cam cât le-ar fi luat să zboare până la București. Cu toate acestea nu sunt anti-semit. Un creștin nu poate fi anti-semit. Poate un evreu, ca dl. Severin, cu falsul său discurs, da. De ce este fals? Ca ziarist, cu peste trei decenii de activitate și zeci de deplasări pe teren, în zone de conflict din lume, și alte zeci la conferințe de toate felurile pe teme de securitate, știu prea bine că este o minciună „nazificarea” unui anume regim israelian. Toate regimurile israeliene, indiferent de culoare, au față de palestineni și Teritoriile Ocupate aceeași poziție. Unele și-o arată pe față, altele sunt mai subtile. La fel ca și guvernările Ungariei față de români și Transilvania. Sau ale Ucrainei. Iar influența lobby-ului evreiesc, ca și a celui maghiar, în SUA, este arhicunoscută. Nu este nici o noutate. Au beneficiat de el și Ion Iliescu și Emil Constantinescu, în timp ce erau serviți de Adrian Severin.

Dl. Severin nu împotriva regimului „iudeo-nazist” la putere în Israel se revoltă, ci se folosește de acest discurs doar pentru a relua și plusa la marota de șanț cu Trump, „sclavul” lui Netanyahu, neîmplinită de tâmpenia incomensurabilă cu „șantajarea” președintelui SUA de către evrei prin Dosarele Epstein, odată ce chiar șeful Casei Albe le-a publicat.

Miza diversiunii nu este nici măcar aceasta, care se pupă însă bine-mersi, la indigo, cu toată campania decerebraților useriști și progresiști contra Americii lui Donald Trump, omul care și-a eliberat conaționalii din sclavia demențelor globaliste anti-umane ale ideologiilor LGBT-iste, woke, climatice și dictatorial-sanitare. Plus cenzura (care nu-i afectează deloc la noi pe vajnicii "suveraniști de podcast" "anti-sistem" și defetiști de serviciu întorși cu cheia împotriva Americii și a lui Georgescu).

Toate acestea nici nu mai contează, mai ales când ar putea ajuta și România.

Mai importante sunt salvarea Venezuelei și a Groenlandei, de lăbuță cu Ursula!

Pe când trimitem și noi ceva „suveraniști” și „suveraniste” în niște brigăzi internaționaliste de voluntari conduse de Greta Trotineta?

Dar care e legătura cu suveranistul Călin Georgescu?

Călin Georgescu, după câte știm, în toate discursurile sale a făcut apel la America creștină de dreapta de azi și la Administrația Trump. Pe cale de consecință, demonizarea lui Trump ca un executant al „iudeo-naziștilor” îl face automat și pe Georgescu drept un filo-„iudeo-nazist”, care, așadar, trebuie abandonat, pentru că, pe treptele Poliției, Judecătoriei și Tribunalului, nu plânge de mila venezuelenilor, a inuiților și palestinienilor - ca toată mișcarea de extremă stângă internaționalistă - , ci o tot dă înainte cu soarta românilor și a României. Desigur, AUR și George Simion vin la rând, nu condamnă „iudeo-nazismul” - sunt „sclavii kazarilor”.

Crimele din Gaza sunt reale și dacă nu ar fi scris ActiveNews despre ele nu ar fi scris aproape nimeni. Dar cui folosește să avem niște suveraniști care repetă ca papagalii "SUA e cățelul Israelului"? Măcar din respect față de Călin Georgescu și considerație față de soarta lui ar trebui să se abțină de la asemenea inepții. Dacă îi împărtășeau soarta mai erau tot atât de gălăgioși, aceasta-i întrebarea?! Sau protecția de moment a Sistemului para-globalist îi face să se simtă, și ei, ca o parte din "poporul ales" al tribunului lor, severinean cu numele?

Prin acest discurs așadar se impregnează totodată și o notă de anti-semitism și anti-americanism într-un segment al societății debusolat, care în mod natural îl susține pe Călin Georgescu, în felul acesta transferându-se otrava severinistă și asupra liderului suveranist prigonit în trei procese de către Sistem, culmea! - exact pentru aceste acuze inventate: de anti-semitism, legionarism și pro-rusism.

Este exact de ce are nevoie Sistemul, pe lânga spargerea Mișcării suveraniste în grupuri și grupulețe pe care apoi să le absoarbă într-un nou curent conceput în laboratoarele generalului Rog, să-i spunem... useranism.

Ceva mai perfid și mai jegos nu am întâlnit până acum, în 36 de ani de presă.

Când un domn evreu cu un pedigri „ales” și un tupeu incomensurabil vine și vorbește despre „iudeo-nazismul” altor domni evrei, în timp ce niște mancurți sicofanți și idioate mameluce îi fac galerie e cazul ca cei neatenți să înțeleagă că este vorba de o clasică Operațiune Psihologică - PsyOps -, căreia nu ar trebui să-i cadă victime.

Pentru o mai bună înțelegere oferim excelenta analiză pe această temă tradusă și pusă la dispoziție cititorilor de către O Chilie Athonită:

„Urmăriți un foarte bun și util material care ne prezintă modul în care putem detecta operațiunile psihologice la care suntem supuși și metodele folosite cel mai adesea în cadrul acestora:

Fiecare operațiune psihologică va deveni ceva evident

Majoritatea oamenilor nu au nici o conștientizare a modului în care comportamentul nostru și chiar identitatea noastră pot fi complet controlate. Dar oamenii se trezesc.

Am petrecut 20 de ani în armata SUA. Sunt expert în comportament. Am antrenat PsyOps (Operațiuni Psihologice). Sunt cel mai vândut autor în psihologia comportamentală. Vreau să vă arăt exact cum să identificați ceea ce noi numim „realitate fabricaată” sau ce unii oameni numesc PsyOps. Cum identificăm Operațiunile Psihologice (PsyOps)? La sfârșitul acestui material, vă voi da un instrument care vă va oferi un scor din 100 care arată cât de probabil este ca ceva să fie o PsyOp. Să începem. Primul lucru pe care trebuie să-l știți este să urmăriți:

1. Modelul FATE: Focus, Autoritate, Trib și Emoție.

Acestea declanșează partea mamiferă a creierului nostru care ia toate deciziile noastre reale. Prima parte este Focusul. PsyOps-urile încearcă întotdeauna să-ți deturneze atenția prin repetiție, imagini șocante cu scenarii care induc frică. Spre exemplu: acoperirea media non-stop a unei crize sau repetiția constantă a unor termeni precum: „fără precedent”. Așadar, oprește-te și întreabă-te: De ce e promovat atât de agresiv acest mesaj? Compară cât timp pe ecran primesc diferite știri și notează orice disproporție de focus. A doua parte e Autoritatea. Personalități de încredere ar putea să-și schimbe tonul sau poziția în mod nenatural pentru a susține narativa. Deci urmărește cu multă atenție „experții” invitați să dezbată public sau recomandările unde personalități de autoritate vorbesc în afara expertizei lor. Fii foarte atent la asta. Apoi avem Tribul. Adică mesaje care polarizează opiniile sau creează grupuri distincte: interior versus exterior, sau exploatează instinctele noastre tribale. De exemplu: etichetarea grupurilor ca patrioti versus trădători, sau oameni de știință versus negaționiști. Fii foarte atent când auzi acel limbaj. În final, avem Emoția. Fii precaut cu orice comunicare care declanșează emoții puternice precum: frică, speranță sau furie, fără dovezi clare și verificabile. Răspunsurile emoționale suprimă gândirea critică. Răspunsurile emoționale suprimă gândirea critică. Ca sfat aici, analizează dovezile prezentate. Dacă faptele sunt înlocuite de apeluri la emoție, trebuie să fii foarte precaut. Ca exemplu, gândește-te la un canal de știri care arată în mod repetat imagini cu rafturi goale din magazine și cumpărători panicați în timpul unei crize de aprovizionare cu alimente, care domină fiecare transmisiune și împinge oamenii la comportamente determinate de frică.

2. Pune sub semnul întrebării noutatea.

Creierul nostru e programat să se concentreze pe schimbări bruște sau neobișnuite, deoarece acestea semnalează potențiale amenințări sau oportunități. Și acesta este un mecanism de supraviețuire evolutiv. Operațiunile psihologice exploatează acest lucru prin crearea de evenimente care rup așteptările normale, precum crize neașteptate sau revelații dramatice. Deci, întrebați-vă: De ce este asta ceva nou? Analizați dacă evenimentul sau mesajul a fost fabricat artificial sau sincronizat. Căutați tipare: schimbări bruște în opinia publică, hashtag-uri neobișnuite sau videoclipuri virale care par a fi doar simple coincidențe. Doar imaginați-vă un videoclip viral nou, care susține că expune o mușamalizare guvernamentală, și apare chiar în ziua în care sunt dovezi compromițătoare pentru un înalt oficial. Alegerea momentului mută atenția publicului. Toate acestea fac parte din sistemul NCI (Inteligență Neuro-Cognitivă) pe care l-am dezvoltat pentru a preda meșteșugul în cazul operațiunilor psihologice extreme. Am pus și un manual gigantic în descrierea clipului. Nu e pentru toată lumea, dar e cu siguranță cel mai complet ghid din lume pe tema asta.

3. Verificați mai multe surse.

Narativele centralizate creează o cameră de ecou, și reduc la tăcere părerile diferite și îngustează perspectivele. De exemplu, dacă toată media prezintă mesaje-cheie identice, acesta e un semnal roșu uriaș. Deci căutați activ opinii divergente sau independente, chiar dacă contestă convingerile pe care ți le-ai format deja. În realitate, de exemplu, în timpul unei crize de sănătate în desfășurare, toate agențiile de știri vorbesc despre exact același studiu. Dar cercetători independenți dezvăluie că studiul a fost finanțat de o companie care vinde soluția. Deci fiți atenți la acel limbaj de grup.

4. Identificați armele disonanței cognitive.

Iată cum funcționează asta. Disonanța cognitivă apare când informații noi intră în conflict cu identitatea sau convingerile noastre. Operațiunile psihologice exploatează maxim asta prin includerea de micro-acorduri. Micro-acordurile sunt mici concesii, aparent inofensive, cu scopul de a-ți modela identitatea și, în timp, îți vei alinia inconștient comportamentul pentru a reduce acel conflict interior. Ca exemplu de armare a acestui mecanism: o operațiune psihologică îți poate fi prezentată ca o iluminare morală sau intelectuală, de genul: „Doar cetățenii onești fac X,Y,Z.” Dacă nu ești de acord cu asta, riști un conflict de identitate. Deci reflectează la identitatea ta și întreabă-te: Sunt cumva împins să mă identific cu un anumit grup? Fii foarte atent la campaniile care cer angajamente aparent minore ca: semnarea petițiilor sau schimbarea pozei de profil, care evoluează ulterior în cereri mai mari de conformare. Să zicem că o companie lansează o campanie publicitară cu motto-ul: „Adevărații patrioți cumpără local.” Dacă nu ești de acord cu produsul lor, pare că îți respingi identitatea de patriot. Asta te împinge spre conformare. Fii extrem de sceptic față de afirmațiile despre identitate.

5. Identifică tiparele emoționale.

Mă refer la tiparele scrise în creierele noastre de strămoșii noștri. Narativele manipulative declanșează instincte: frica de pierdere (de panurie), respingere socială sau pericol. De exemplu, o știre despre lipsa de alimente poate activa tipare de supraviețuire care provoacă cumpărături în panică. Și avem frica de penurie. Avertizările bruște despre resurse limitate, precum apă sau medicamente declanșează același tip de comportament. Și apoi avem respingerea socială. Amenințările cu excluderea socială, ca: ești egoist dacă nu te conformezi. Aceste lucruri înlocuiesc logica de fiecare dată. Și ca sfat pentru asta: sparge scenariul concentrându-te pe fapte, cum ar fi Care este probabilitatea acestui scenariu? Compară afirmațiile cu alte surse. Imaginează-ți un politician care spune ceva de genul: „Dacă nu acționăm acum, copiii noștri nu vor avea un viitor.” Asta atinge instinctele de supraviețuire, acele scenarii ancestrale din mintea noastră, și e legat de protejarea descendenților. Creează panică fără dovezi concrete.

6. Urmărește banii.

Există un șir de beneficiari aici. Identificarea celor care beneficiază va dezvălui întotdeauna motivația. Caută surse de finanțare ca sponsorizări, sau legături politice legate de narativă. Folosește instrumente ca OpenSecrets.org sau înregistrări financiare publice pentru a vedea cine profită de pe urma asta. Pentru politici sau campanii, identifică industriile precum cea farmaceutică, companii de tehnologie etc. care au de câștigat cel mai mult. Ca să ilustrez asta, imaginează-ți o organizație caritabilă care promovează conștientizarea privind energia verde, și care pare nobilă, până când o investigație arată că e finanțată de o corporație de panouri solare care face lobby pentru subvenții sau ceva de genul ăsta. Următorul, care e foarte important, este:

7. Analizează granița contextului.

Mecanismul aici este contextul, iar contextul definește ce e permisibil. Manipulatorii schimbă contextul pentru a normaliza comportamente extreme. Ca exemplu, în situații de urgență oamenii acceptă supraveghere sau lege marțială pe care în mod normal le-ar respinge complet. Întreabă-te: Care e contextul? Compară evenimente similare în cadre diferite pentru a vedea dacă regulile sau răspunsurile par disproporționate. Caută contradicții. Pentru mulți studenți care sunt noi la Universitatea NCI, asta e cea mai mare revelație: când realizează că abilitatea de a transforma disonanța cognitivă în armă și de a schimba contextul poate face pe oricine să facă aproape orice. Ca exemplu ipotetic, să zicem că are loc un mare atac cibernetic. Guvernele justifică acum legi ample de supraveghere pentru a „proteja cetățenii”. Asta schimbă contextul pentru ca acțiuni anterior inacceptabile să pară absolut necesare.

8. Identifică folosirea arhetipurilor pentru că ele sunt gravate în creierele noastre.

Operațiunile psihologice simplifică narațiunile folosind arhetipuri precum eroi și ticăloși și salvatori. Exemple ar fi: portretizarea unui lider ca singura soluție sau demonizarea contestatarilor ca dușmani. Deconstruiește povestea. Întreabă-te cine sunt personajele și ce roluri joacă. Povești simpliste de genul „bine versus rău” semnalează manipulare aproape de fiecare dată. Deci caută întotdeauna nuanțe acolo. În lumea reală vei vedea ceva precum un lider portretizat repetat ca salvator care luptă împotriva a ceva ce e rău pur, iar narativa ignoră greșelile lor și simplifică excesiv conflictul pentru a evita multă analiză.

9. Evaluează cadrul.

Hai să facem o evaluare pas cu pas. A. Așteptările. Ce se așteaptă de la tine să crezi sau să faci pe baza acestei chestii la care ești expus în media? B. Credința. Ce presupuneri se fac despre tine, precum valorile sau fricile tale? C. Percepția. Cum e modelată realitatea? Prin fapte selective, contexte lipsă? D. Definiția. Acesta e pasul decisiv când vine vorba de cadru. Ce „adevăr” e susținut ca fiind complet de necontestat? E. Suprimarea informațiilor. Deci caută cu atenție subiecte care sunt evitate, critici care sunt reduse la tăcere. Dacă cineva trebuie redus la tăcere pentru ca o idee să reușească, atunci ideea nu e bună. Puncte de vedere alternative discreditate, acestea sunt ceva important de urmărit. Verifică succesiunea evenimentelor și observă dacă criticii sunt etichetați drept conspiratoriști sau dacă algoritmii suprimă un anumit tip de căutare, iar acesta e un lucru important mai ales în zilele noastre. Un exemplu bun: în timpul unui scandal corporativ, echipa de PR a companiei definește criticii ca angajați nemulțumiți care poartă ranchiună. Asta mută focusul de la preocupările legitime, la motivele criticilor. Și face asta aproape fără să realizăm că se întâmplă în mintea noastră.

10. Atenție la schimbări rapide de conformare.

Acesta e înfricoșător și se întâmplă zilnic. PsyOps creează urgență pentru a impune conformare rapidă. Aceste tactici includ apeluri emoționale, comportamente de grup înscenate sau consens fals. Pentru asta, e foarte important să încetinești și să reziști presiunii de a acționa, să pui la îndoială conformarea cât mai mult posibil, și să testezi mesajul, luând în calcul scepticii. Deci, în lumea reală, asta ar putea arăta ca o provocare virală pe rețelele sociale, care îndeamnă utilizatorii să adopte un simbol nou, sau o poză de profil sau un hashtag, cumva peste noapte și care creează un val de conformare. Deci, asta e ca o tehnică de „picior în ușă”, și e legată de o agendă politică divizivă.

11. Studiază cronologia evenimentelor.

Acesta e ceva uriaș, mai ales acum. Alegerea momentului e totul. Întreabă-te: De ce se întâmplă asta acum? De la ce alte evenimente sau scandaluri ar putea distrage atenția lucrul acesta? Caută coincidențe ca perioadă cu știri majore separate sau mișcări politice. PsyOps pot fi adesea paravane de fum. În viața reală ai putea vedea lucruri ca: o despărțire uriașă a unei celebrități care dă toate titlurile în presă exact când un raport major de investigație despre corupție guvernamentală e pe cale să fie publicat. Coincidență? Probabil că nu. Următorul lucru pe care vreau să-l faci este să-ți ascuți mintea să înceapă să audă și să înțeleagă aceste tactici de manipulare.

Și unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face, cea mai eficientă metodă pe care ți-o pot preda chiar acum este să-ți antrenezi mintea să recunoască erorile logice. Hai să trecem prin ele pentru că PsyOps folosesc adesea aceste argumente greșite pentru a convinge oamenii. Dacă știi să le identifici, devii mult mai greu de manipulat. Îți dau 10 dintre ele, ca să-ți setezi mintea să vadă lucrurile mult mai diferit.

Deci primul argument greșit pe care-l vei vedea:

1). Apelul la Emoție. Acesta folosește frica, furia și speranța pentru a ocoli logica. De exemplu: „Dacă nu susții asta, copiii vor suferi.” Următorul este:

2). Argumentul Omul de Paie. Acesta denaturează motivația cuiva ca să-i poată ataca mai bine. Deci cineva ar putea spune: „Se opun lockdown-urilor pentru că nu le pasă de viețile oamenilor.” Gândește-te la asta.

3): Efectul de Turmă. Asta susține că un lucru e adevărat pentru că toată lumea îl susține. Și asta e ceva ce auzi tot timpul. „Milioane de oameni sunt de acord cu X, Y și Z. Ar trebui și tu să fii.”

4). Dilema Falsă. Aceasta prezintă doar două opțiuni extreme și ignoră alternativele: „Ori ești cu noi, ori împotriva noastră”.

5). Atacul la Persoană (Ad Hominem). Asta înseamnă atacul persoanei și nu al argumentului. Fii foarte atent la asta! De exemplu când auzi asta: „Nu poți avea încredere în ea. Nu e om de știință.” „Nu poți face lucrul X pentru că ei nu sunt calificați în X.” Atacul la persoană e foarte comun și vreau ca mintea ta să poată să-l detecteze.

6). Apelul la Autoritate. Aceasta e o afirmație că ceva e adevărat doar pentru că o figură de autoritate a spus așa. De exemplu: „Dr. X susține asta, deci e absolut corect.” Trebuie să ai încredere în știință”.

7). Panta Alunecoasă. Acestea sunt afirmații că o acțiune va duce la un rezultat extrem de negativ. Ați mai auzit asta. Cineva spune ceva de genul: „Dacă permitem asta, o să ne pierdem toate libertățile. Toate libertățile noastre vor dispărea. Țara va dispărea.” Genul acesta de discuție. Fii foarte atent când auzi asta și foarte precaut.

8). Generalizări Pripite. Și acestea sunt afirmații largi făcute cu foarte puține dovezi. Deci un exemplu ar fi: Doi politicieni au mințit, înseamnă că toți politicienii sunt corupți. O afirmație uriașă cu o dovadă minusculă. Doi politicieni ar fi putut minți, deci toți sunt corupți. Cazul urmăator e uriaș.

9). Pista Falsă (Diversiunea). Asta distrage atenția oamenilor cu informații irelevante. Poate ai auzit asta ca exemplu, când cineva spune: „De ce ne îngrijorăm de schimbările climatice, când avem atât de multă criminalitate chiar acum?” E un argument de distragere a atenției.

10). Echivalența Falsă. Aceasta compară două lucruri ca fiind egale, când nu sunt egale absolut deloc. Deci vei auzi pe cineva spunând la știri că ambele părți au extremiști, deci sunt exact la fel. Asta e una foarte dăunătoare.

Știu că e multă informație aici, deci vreau să vă dau acces la instrumentul concret pe care îl folosim să identificăm PsyOps-urile, care evaluează probabilitatea lor pe o scară de la 1 la 100. O să adaug asta în descriere chiar sub acest videoclip.

Dar țineți minte asta: De-a lungul istoriei, oamenii care au rezistat cel mai bine în furtună nu au fost cei care știau toate răspunsurile, ci au fost cei care au pus întrebările potrivite. Nu au fost cele mai puternice voci, ci au fost cele mai calme. Au fost oamenii care aveau stăpânire de sine. Mulțumesc că ați petrecut timp cu mine.” - VIDEO via O Chilie Athonită: