Cum s-a declanșat imensul scandal din jurul scrisorii deschise a militarilor, a generalilor din Franța, rezerviști dar și activi (Section 2), scrisoare transformată în tribună prin publicarea pe 21 aprilie în săptămânalul conservator Valeurs actuelles? (În aceeași zi cu puciul generalilor de la Alger, cu 60 de ani în urmă, care cereau menținerea Algeriei în interiorul Republicii Franceze contra opțiunii generalului Charles de Gaulle de a-i acorda independența.) Prin amestecul politicii, al câtorva politicieni de vârf, printre care, în ordinea prestațiilor : Marine Le Pen, președinte al RN (Rassemblement National), partid populist de dreapta, naționalist, taxat de adversari ca fiind de extremă dreaptă, candidată certă la președinție în 2022; Jean-Luc Mélenchon, președinte al LFI (La France Insoumise), partid de pseudoextremă stângă, succesor al PCF (Parti Communiste Français) și parțial al PS (Parti Socialiste); Florence Parly, ministreasa Apărării, din partea guvernului și a șefului său real, președintele Emmanuel Macron; François Lecointre, șef al marelui stat-major. Pe lângă aceștia s-au exprimat într-o avalanșă politicieni de dreapta și de stânga, foști sau actuali, editorialiști și toate televiziunile.

Marine Le Pen s-a adresat generalilor și militarilor: „Vă invit să vă alăturați acțiunii noastre pentru a lua parte la bătălia care începe [...], care este, înainte de toate, bătălia pentru Franța. În calitate de cetățean și om politic, subscriu analizelor dumneavoastră și vă împărtășesc amărăciunea. Eu cred că problemele se reglează prin politică, într-un cadru democratic. Eu am calmul veteranilor în fața agitațiilor stângiste” (www.ouest-france.fr, 2.05.2021). Indignat de scrisoarea generalilor, Jean-Luc Mélenchon, asociat subteran din opoziție cu LREM (La République en Marche) și Emmanuel Macron, i-a atacat violent pe militari. După Europe 1 (www.europe1.fr/dossiers/jean-luc-melenchon), Jean-Luc Mélenchon și parlamentarii LFI au cerut luni, 26 aprilie 2021, procurorului Parisului „să deschidă anchete” împotriva autorilor și împotriva celor care au difuzat tribuna militarilor denunțând „fărâmițarea” Franței în Valeurs actuelles. Într-o conferință de presă, candidatul LFI la alegerile prezidențiale din 2022 a explicat că se baza pe un articol al codului de procedură penală pentru a semnala magistraților o încălcare a legii, și anume „provocarea la nesupunere a militarilor”. Ministreasa Apărării, Florence Parly, i-a cerut imperativ șefului statului-major, generalul François Lecointre, cercetarea tuturor semnatarilor. Acesta a confirmat imediat deschiderea de consilii militare prin care vor fi trecuți generalii și militarii de diferite grade. Florence Parly, carieristă de profesie, membră în mai multe guverne, apropiată, ca și Macron, de interesele Grupului Edmond de Rothschild (cf. Wikipedia), s-a exprimat cu o extremă intransigență la adresa militarilor. „Doamna Parly n-are nici o capacitate pentru a fi ministrul Apărării”, a declarat, într-un interviu pe Sud Radio (2 mai 2021), generalul de divizie Emmanuel de Richoufftz. Generalul Richoufftz este supranumit „generalul periferiilor”, de care se ocupă de mai bine de 15 ani, de când a trecut în rezervă. În aceste periferii e vorba de droguri, violență, neglijarea educației, lipsa integrării sociale etc., teme propuse de general în repetate rânduri celor șase ministere chemate să rezolve asemenea probleme, dar care nici măcar nu colaborează între ele. Numeroase spații din Franța au scăpat controlului statului.

Panica lui Emmanuel Macron și a partidului său, LREM, e foarte palpabilă în presa mainstream. Dar, prin reacțiile lor disproporționate, susținătorii lui Macron, inclusiv cei din presă, nu fac decât să mărească efectul „tribunei” de avertizare a militarilor. Eventualele sancțiuni și pedepse aplicate generalilor nu vor putea veni mai devreme de 6-8 luni (procedurile sunt lente și complicate), când va începe, de fapt, campania electorală pentru prezidențialele din mai 2022. În plus, militarii sunt, după propriile lor declarații, abia la începutul acțiunii de „salvare a Franței”, iar atacurile din media, ca și cele ale politicienilor, nu-i sperie. Dimpotrivă, s-a sugerat inventarea unor Veste kaki, cu care să participe la manifestații alături de Vestele galbene și să le protejeze pe acestea din urmă de violența poliției lui Macron. Zeci de manifestanți Veste galbene și-au pierdut un ochi, o mână sau au fost grav răniți de poliția și jandarmeria care folosesc armament similar celui de război.

Într-un sondaj al Harris Interactive pentru canalul LCI, 58% dintre francezi aprobă acțiunea militarilor. Mai mult, 49% cred că „armata ar trebui să intervină pentru a restabili securitatea fără să aștepte vreun ordin”. 45% dintre francezi estimează că „Franța va cunoaște curând un război civil”. Ultimii trei președinți – Nicolas Sarkozy, François Hollande, Emmanuel Macron – și mai ales cel din urmă au fost și sunt resimțiți de francezi ca niște „corpuri străine” impuse de interese corporatiste Franței în ultimii 20 de ani. Lucru pe care românii îl pot înțelege ușor după experiențele cu Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Tuturor li se impută cedări de suveranitate și, mai concret, de active strategice către capitalul străin, global. Toți miliardarii francezi, deținători ai întregii media mainstream, sunt legați ombilical de marele capital global, cu investiții importante în Marea Britanie și mai ales în SUA. 

După tribuna militarilor au mai apărut și alte scrisori și „răspunsuri” deschise, dintre care cea mai șocantă este cea a generalului Christian Jean Piquemal, fost comandant al Legiunii Străine, adresată generalului Lecointre, actualul șef de stat major al armatelor: 

„Vineri, 30 aprilie 2021

Domnule General,

Sunteți șeful Statului Major al Armatelor și, în această calitate, prima dumneavoastră datorie este să-i apărați și să-i susțineți pe militarii activi sau în retragere.

În mod evident, dumneavoastră preferați vânătoarea de vrăjitoare.

Prin disciplina dumneavoastră intelectuala nesmintit servilă, prin carierirsmul dumneavoastră consternant, prin supunerea dumneavoastră lamentabilă la puterea politică, dumneavoastră faceți contrariul și sunteți gata, prin complezență și josnicie, să tăiați capetele egalilor și seniorilor dumneavoastră. Jalnic!

Știți bine, datoria oricărui șef demn de acest nume este aceea de a-și apăra subordonații, frații de arme, veteranii în loc să-i livreze pradă vindictei unei puteri politice hăituite.

Vă temeți, fără îndoială, să nu fiți rău văzut de ministreasa Armatei, pe care o slujiți cu un zel fără egal și un comportament de preș! [...]

Domnule General, nu vă obosiți, nu pierdeți vremea scriindu-mi, nici n-o să deschid maculatura dumneavoastră. Cel care mânjește armata sunteți dumneavoastră și numai dumneavoastră, să nu vă înșelați ! Francezii, care știu asta, și-au ales tabăra și nu greșesc.

Da, prefer să fiu în locul meu decât în al dumneavoastră. Trebuie să știți, părerea și judecata egalilor și subordonaților dumneavoastră nu vă flatează, și ăsta e un eufemism! Eu pot să mă privesc în oglindă, mă tem că dumneavoastră nu puteți.

Dumneavoastră preferați „să tăiați capete”, să vă sancționați egalii, să vă aplecați spinarea și să serviți cu un zel neegalat puterea politică. Nu, în ziua în care veți pleca, nu veți fi regretat. [...]

Cu supunerea și înjugarea dumneavoastră la puterea politică, comportamentul dumneavoastră e mai degrabă cel al unui tehnocrat decât al unui militar. Aveți parte de adevărata dezonoare a unui general.

Cu profundul meu dispreț,

General de corp de armata (ER) Christian Piquemal”

Între 1994 și 1999, Christian Jean Piquemal a fost comandantul Legiunii Străine și a fost promovat general de divizie. A fost și profesor la Școala Superioară de Război. Între 1989 și 1992 a funcționat ca șef al cabinetului militar pe lângă trei prim-miniștri (Michel Rocard, Edith Cresson, Pierre Beregovoy). În 1999 a fost promovat general de corp de armată. Între 2004 și 2014 a prezidat Uniunea Națională a Parașutiștilor. Macroniștii califică scrisoarea generalului Piquemal ca odioasă și grotescă.

Militarii rezerviști resping caracterizarea drept „puci” a acțiunii lor și atrag atenția că poliția și jandarmeria nu mai fac față la menținerea ordinii în marile orașe și în periferii, ca și în localitățile cu mare concentrare musulmană. Ca și la noi, lumea politică, subordonată oligarhiei invizibile și preocupată doar de funcții și câștiguri dubioase, e total deconectată de realitățile din teren, de viața și interesele cetățenilor. Nu va întârzia să se răspândească, în rândul generalilor și militarilor, ca și în întreaga populație, ideea deja afirmată că actuala clasă politică e „rău aleasă” („mal élue”). La 2 mai 2021, scrisoarea deschisă a militarilor rezerviști, inițial asumată de 20 de generali, a fost semnată de 23 312 militari de toate gradele, dintre care 53 de generali și 78 de colonei (www.place-armes.fr). O petiție de susținere populară a rezerviștilor, deschisă pe 28 aprilie 2021 pe site-ul www.mesopinions.com, a întrunit deja (la 3 mai 2021) 65 015 semnături, iar dintre semnatari 21 066 și-au postat și comentariile.

Nu e deloc exclus ca Emmanuel Macron să-și încheie mandatul înainte de termen. În orice caz, șansele sale la prezidențialele din 2022 au scăzut dramatic. Mișcarea în curs a militarilor rezerviști (conectați, evident, cu cei activi) îi deschide o autostradă generalului Pierre de Villiers, care până mai ieri nu avea un partid care să-l susțină. Începând de acum, are în spate un „partid” foarte neobișnuit.

 

Criza din Franța este doar o prefață a marii crize care se anunță pentru Uniunea Europeană. „Noi vrem să ne regăsim libertățile, noi vrem să regăsim egalitatea în această țară, și o s-o facem prin fraternitate, mărșăluind din ce în ce mai mulți împreună, refuzând dictatura”, a declarat pentru France Info (vezi youtube) celebrul cântăreț Francis Lalanne în timpul marșului de 1 Mai din Paris.