ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


La 6 mai 1978, Leonid Brejnev, Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), efectua o vizită oficială de stat în Germania. Întâlnirea cu Helmut Schmidt, a avut loc chiar la reședința privată a cancelarului.

Helmut Schmidt: „Pentru prima dată ne-am aflat față în față doi politicieni, care au înțeles și  simțit pe propria piele ce înseamnă războiul, fiind implicați ca adversari. Discuția a fost plăcută, eficientă și benefică pentru ambele părți. Puntea de legătură s-a realizat în câteva minute”.

După ani de zile, cancelarul supranumit „înțeleptul Germaniei”, recomanda cu insistență reluarea dialogului cu Putin: „Luați-l în seamă pe Putin cu imperiul lui rus. Sancțiunile economice împotriva lui sunt măsuri prostești (dummes Zeug) cu consecințe dezastruoase mai mari în Europa decât în Rusia”.

De asemenea, Helmut Schmidt anticipa viitorul strălucitor al „Chinei confucianiste” (fiind adept), sub aspect economic și implicit politico-hegemonial. Evenimentele care se desfășoară astăzi sub ochii noștri confirmă această premoniție.

În cadrul „Noii Mari Resetări”, China având rolul primordial (urmată de SUA al cărui viitor economic depinde de chinezi), își etalează atașamentul față de aliatul principal Rusia. Europa (cu Germania în frunte) exclusă din această ecuație, își irosește ultimele resurse financiare implicâdu-se într-un război inutil aparținând Ucrainei. Cancelarul german Friedrich Merz, care a întocmit de curând un plan de război, recunoaște incapacitatea defensivă actuală a Germaniei vizavi de un posibil atac rusesc, până  în anul 2029!

În același timp, Fabian Mandon, Șeful Statului Major al armatei franceze, declară că Franța se află într-o situație precară de înarmare (70 de miliarde investiție comparativ cu Germania 153 miliarde): „Nu am atins nivelul necesar pentru a face față provocărilor viitoare”. Astfel „motorul Europei”, tandemul germano-francez conceput de F. Mitterrand și H. Kohl, clachează și sub acest aspect”.

Zilele trecute, postul de televiziune ZDF a organizat o întâlnire între ex.-gen. de brigadă NATO Erich Vad (fost consilier al „Kancelarei” Angela Merkel) și Röderich Kiesenwetter președintele Comisiei pentru Afaceri Externe . Este vorba de doi politicieni cu opinii total diferite în privința războiului din Ucraina.

     Problema negocierilor:

     - Din start, Kiesenwetter consideră că tratativele cu Rusia sunt excluse,„Putin nu vrea să negocieze” (will nicht verhandeln), iar guvernul german nu poate fi un mediator între cele două părți, ci trebuie clar să se situeze de partea Ucrainei. Pentru a se evita imixtiunea americano-rusească,  se impune implicarea Europei în conflict prin Ursula von der Leyen, șefa UE.

     - Gen. Erich Vad recomandă cu stringență redeschiderea „canalelor de comunicare” cu Kremlinul („Verhandlungskanäle”). Nu exclude nici modelul Trump, „poți să-ți etalezi forța și, în același timp, să fii pregătit pentru dialog”. În cazul în care lucrurile continuă ca și până acum, se va ajunge la un război cu Rusia. Europa ar trebui să recurgă la o „ofensivă șarmantă” ( „Charmeoffensive”) în relația cu Putin și aceasta este sarcina cancelarului Merz!

Punând accent pe varianta pacifistă de rezolvare a litigiilor, E. Vad prezintă o retrospectivă istorică sumară a diplomației începând cu perioada cancelarului Adenauer, care s-a deplasat în URSS în 1955 rezolvând eliberarea prizonierilor germani.

Un alt reper, „Înțelegerea” dintre M.Gorbaciov (URSS) cu G.H.W. Bush (SUA), moment crucial al încheierii războiului rece Est-Vest (NATO nu se va extinde, niciun centimetru). După primirea noilor membrii NATO, Vestul a continuat lărgirea sferei de influență sprijinind tendențios printre altele mișcările de revoltă ucrainene gen „revoluția portocalie” (2004) și Maidan (2014).

Apariția lui Putin în 1999 pe scena politică  (discursul în germană din Budestag-2001) a adus o speranță în diplomația Est-Vest, ajungându-se chiar la un Sfat Putin-NATO.

De abia în 2006, la Conferința de Securitate din München, Putin reacționează vehement contestând depășirea „liniei roșii”, care prin extinderea NATO ajunsese la „aliniamentele rusești”.

După doi ani (Summitul de la București), cancelarul A. Merkel blochează aderarea Ucrainei și Georgiei la NATO. Gen. Vad consideră că, inclusiv primirea Ucrainei în UE, ar determina aducerea conflictului actual, respectiv războiului, în Europa și implicit în Germania!

În urma recomandărilor făcute de gen. Vad, se preconizează reluarea tratativelor cu Putin (foto), beneficiind de aportul ex-cancelarilor, A. Merkel și G. Schröder, care l-au vizitat deja la Kremlin pe președintele Rusiei.

În Germania sunt încercări și, sub presiunea populației, de a-l debarca pe cancelarul Merz, căruia i se reproșează lipsa de profesionalitate în luarea deciziilor capitale din ultima perioadă!

Gelu A. Tudor, Germania