La 23 februarie 2025, Olaf Scholz, cancelarul german, pierde votul de încredere în Bundestag (Parlamentul german), care se dizolvă (Coaliția social democrată, liberală, ecologistă) deschizănd drumul spre noi alegeri.

Aceasta favorizează revenirea pe scena politică a viitorului cancelar Friedrich Merz (șeful Uniunii Creștin Democrate), expulzat de cancelarul Angela Merkel cu 20 de ani în urmă. Cel mai bogat parlamentar se bucură acum și de sprijinul colegei mai vechi de suferință de pe „lista neagră” a victimelor  Angelei Merkel. Este vorba de actuala șefă UE, Ursula von der Leyen (implicată în afacerea Covid), care reușea să scape cu ani în urmă de furia „Kancelarei”, refugiindu-se la UE.

Merz reface Marea Coaliție, CDU-cu un SPD vlăguit al fostului cancelar social democrat Scholz, beneficiind și de aportul ministrului prezident al Bavariei, Markus Söder, preferatul germanilor pentru funcția de cancelar.

Sistemul alegerilor parlamentare (partidul câștigător desemnează cancelarul și hotărește coaliția), îl dezavantaja pe politicianul bavarez, care se baza pe sprijinul unui partid mult mai mic, fără șanse de câștig, Uniunea Social Creștină (CSU). În consecință, Söder se rezumă doar la o colaborare cu Merz, deschizându-i astfel culoarul acestuia pentru funcția de cancelar.

Bilanțul cancelarului Merz de până acum, după toate gafele politice prin care a trecut un an de zile, este evident negativ (ex. planul secret al înarmării cu finalizare în 2029, irealizabil datorită unei infrastructuri germane deteriorate , ajutorul financiar și militar acordat Ucrainei-racheta cu rază lungă de acțiune Patriot, ruperea relației transatlantice, etc). 

Nu e de mirare, că în acest context, Alice Weidel, șefa partidului suveranist AFD, care câștigă în ultima perioadă supremația în sondajele de opinie, se adresa în Parlament la modul: „Vremea ta a trecut, e timpul să pleci!”

Aflat în dificultate, cancelarul german încearcă din nou cu ocazia Sărbătorilor de Paște, să resusciteze electoratul,  transmițând un mesaj stimulativ-online  invocând credința, speranța și chiar încrederea într-un nou început.

În loc să aibă efectul scontat, „Urarea de Paște” a lui, considerată chiar ridicolă, declanșează  un val de furie, „o furtună digitală” („Donnerwetter”).

Adresându-se populației germane, Merz reiterează importanța fundamentală a credinței creștine:

„Paștele este pentru noi creștinii Sărbătoarea Invierii, și prin aceasta, fundamentul încrederii noastre depline” („Das ist für uns Christen das Fest der Auferstehung und damit wird es zum Fundament unserer Zuversicht”).

„Viața triumfă, ceea ce este esențial pentru credință”, completează Merz, asociind mesajul pascal cu un apel politic și social: „Paștele reprezintă și un nou început!”

În final nu lipsesc urările de bine adresate cetățenilor îndemnați să petreacă în tihnă împreună cu familiile și cu cei apropiați zilele de sărbătoare.

Finalul conciliant al cancelarului i-a scos din sărite pe nemți, stârnind o furtună de reacții negative, un val de indignare plin de invective, pe care presa germană l-a numit popular „o furtună de rahat” (Shitstorm),

Selectând doar eufemismele putem exemplifica: „De când ai devenit creștin?; „Odată mincinos, mereu mincinos”; „Cuvinte repetate ca un papagal”; „Când va urma demisia?” „Nu ar fi și alegerile un nou început?”

Și în concluzie: „Cel mai prost cancelar german din toate timpurile!”.

Gelu A. Tudor  (Corespondență din Germania)