ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Chiparosul spune că România ar avea o creștere economică record, de peste 13% din PIB, în primul semestru al lui 2021, în raport de semestrul II din 2020. 

Las la o parte că individul compară mere cu pere - ca să vezi dacă ai creștere economică, trebuie să faci comparația cu semestrul similar din anul 2019, când nu era pandemie, și nu cu cel din anul 2020, o perioadă de timp grevată de o scădere economică monstruoasă și de o concentrare a afacerilor pe bănci, super-marketuri, comercianți (de regulă, ilegitimi) de materiale sanitare și entități bine înfipte politic, care au făcut afaceri cu statul, prin încredințare directă de contracte, fără licitație și fără competiție. 

De asemenea, nu pun în balanță nici nenorocirea celor 50 de miliarde de euro cu care Câțu ne-a făcut captivi la creditori, pe două generații, cu ajutorul căreia Cîțu a comis „creștere economică”.  
Altceva este mai important de reliefat.

Prețul produselor și al serviciilor de bază și costul materiilor prime și al materialelor au crescut, în medie, cu 25%. 
Simte acest lucru orice consumator și orice agent economic. 

Nu e nevoie de probe, e un fapt notoriu cunoscut și clamat peste tot.

În cantitate și calitate, nu sunt mai multe produse, servicii, materii prime și materiale, ci mai puține - așa se explică explozia prețurilor*. Deci, nici productivitatea nu a crescut, nici PIB-ul în valoare reală nu a crescut. 

Ceea ce a crescut a fost doar valoarea nominală a PIB-ului. 

Banul are, în 2021, o putere de cumpărare mai redusă cu 25% față de 2019 (inflația de 5,7%, anunțată de BNR, nu este corelată cu puterea de cumpărare și cu această exploziei a prețurilor produselor și serviciilor de bază). 

De vreme ce cantitatea și calitatea produselor și serviciilor nu au crescut, ci au stagnat sau chiar au scăzut, în realitate România are o scădere economică, și nu o creștere. 

Din acest punct de vedere, afirmațiile bombastice ale lui Câțu sunt, de fapt, bancuri de la Radio Erevan - nu este vorba de o creștere economică de 13% din PIB, ci de o scădere economică în termeni reali de minim 12%. 
De altfel, această scădere a cantității și a calității produsului intern brut se vede limpede în: 

- scăderea alarmantă a ofertei de materii prime și materiale (este suficient să ne reamintim ce s-a întâmplat recent cu industria auto, dată fiind penuria de semiconductori - Dacia Renault a avut perioade de suspendare a producției și de șomaj tehnic parțial - și să privim realitatea creșterii prețului carburantului de la 4,2 lei, anul trecut, la 5,8 - 6,2 lei zilele astea) și în 

-creșterea neașteptată a economiilor populației (conform datelor de la BNR, băncile readuc în piață, prin creditare, doar 67% din aceste economii), care denotă o scădere drastică a intenției de consum, deci o scădere drastică a cererii agregate; lucrurile vor fi devenit și mai grave atunci când „autoritățile” vor introduce mult-așteptatul și lăudatul pass sanitaire, care va opri accesul în magazine a nu mai puțin de 75% din populație (persoanele „neimunizate” nu vor avea acces deloc în magazine, sau vor avea acces doar în uichend, ca pe vremea lui Ceaușescu).   

Recomand, așadar, abținerea de la aplauzele pentru Câțu, că nu există motive. 

Nu mai merge cu vorba aia veche, de politolog de cârciumă - „o fi băut el (s-o fi drogat), dar a mai și făcut”. 
Chiparosul nu a făcut nimic. 

Mă rog, cu excepția unei datorii seculare de 50 de miliarde de euro, pentru care niște consultanți încasează comisioane de zeci de milioane de euro, doar pentru că i-au deschis lui niște uși. 

În final, vă invit să vă întrebați dacă puteți să îl ma credeți vreodată pe „marele” finanțist Cîțu, care nu își mai amintește dacă a fost în cătușe sau nu și nici dacă a avut sau nu un proces de țepuire a unei bănci americane. Și nici dacă a comis sau nu un atac terorist asupra leului în 2008. Și nici dacă a plătit sau nu impozite pe banii pe care și-i ține în conturi offshore.   
  
*se estimează că, la iarnă, facturile la gaze se vor dubla; bucureștenii nu vor mai vrea apă caldă, pentru că prețul gigacaloriei se va tripla (inclusiv din cauza eliminării subvenției); energia electrică va fi mai scumpă cu cel puțin 25%, printre altele pentru că România a început să ... importe energie electrică (pentru prim oară în istorie)