ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


După ce, asemenea unui aruncător neîndemânatic de bumerang, a fost lovit în cap de propriile sancțiuni dictate împotriva Rusiei, Occidentul începe să le retragă pe șest.

Cu o săptămână în urmă atrăgeam atenția asupra unui editorial din The Guardian, care deplângea efectul catastrofal al sancțiunilor împotriva Rusiei.

Spuneam atunci că textul, de o duritate fără precendent în presa occidentală și intitulat „Rubla se înalță până la cer iar Putin este mai puternic ca niciodată – sancțiunile se întorc împotriva noastră”, reprezintă mai mult decât un articol de ziar.

Dat fiind că The Guardian nu mai este de mult un organ de presă, ci un oficios al Progresismului, o „goarnă” a Marii Resetări, articolele sale, mai cu seamă editorialele, au o încărcătură aparte.

Așa cum se întâmpla odinioară cu Scânteia, astfel de texte nu își propun să informeze, ci să trimită Semnale, Mesaje și Indicații.

Trăgeam atunci concluzia că editorialul respectiv are rolul de a pregăti terenul pentru renunțarea grabnică la sancțiunile împotriva Rusiei, înainte de a-i devasta cu totul char pe cei care le-au dictat.

Mai speculam atunci că textul ascunde și un al doilea mesaj: anume că Occidentul trebuie să se dezangajeze cu totul din conflictul ucrainean. Nu doar la nivel economic, ci și militar.

Iată că, doar după câteva zile, publicația Oil Price, specializată în domeniul energetic, scrie despre modul în care UE, Marea Britanie și SUA au început deja să retragă sancțiunile împotriva Rusiei. Cât mai discret cu putință, pentru a evita ridicolul.

Sau cum le ocolesc pentru a atenua din devastatorul lor efect de bumerang.

Puteți citi mai jos, integral, traducerea analizei realizate de Oil Price, care confirmă că The Guardian a dat cu adevărat semnalul de retragere de pe frontul economic din Ucraina.

Rămâne de văzut dacă, în viitorul apropiat, mi se va confirma și speculația privind retragerea Occidentului de pe frontul militar.

Raportul Amnesty International, care acuză regimul Zelenski de crime de război împotriva propriei populații, oferă Occidentului, atât de grijuliu în chestiunile umanitare, pretextul perfect și pentru dezangajarea militară..

*

Întreabă orice oficial UE dacă Uniunea trebuie să continue cu sancțiunile împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei și vei obține invariabil un răspuns afirmativ.

Sancțiunile par să își fi atins vârful de potențial, dar acest lucru nu constituie pentru UE un motiv să relaxeze presiunea, îți va spune oficialul, așa cum mulți au și făcut-o deja în discuțiile lor cu presa.

Și, totuși, pe șest, UE a început să ridice sancțiunile împotriva Moscovei.

Ziarul britanic Express a numit acest lucru cedare în fața lui Putin, iar Bloomberg „corecții la sancțiunile precedente”.

Oricum i-ai spune, înseamnă același lucru: UE lărgește lațul. Și nu doar UE.

Pentru început, Uniunea Europeană a decis să adauge o serie de excepții la sancțiunile împotriva Rusiei, ceea ce ar permite țărilor care nu fac parte din UE să negocieze cu entitățile ruse, inclusiv cu bănci de stat ca Rosneft.

Potrivit Bloomberg, aceste excepții se referă în totalitate la entități „considerate esențiale în expedierea produselor alimentare, agricole și petrolului către țări terțe din afara UE”.

UE pare să facă o mare risipă de efort pentru a convinge pe oricine ascultă că sancțiunile sale împotriva Rusiei nu au absolut nici o legătură cu perturbările din aprovizionarea cu alimente sau energie. Sau, cel puțin, că nu acesta era scopul sancțiunilor.

Se afirmă fățiș acest lucru într-uncomunicat de presă al Consiliului European care anunță ultima tranșă de sancțiuni vizând aurul rusesc.

„În general, UE s-a angajat să evite toate măsurile care ar putea duce la insecuritate alimentară în lume. Nici una dintre măsurile adoptate astăzi sau anterior ca urmare a acțiunilor Rusiei ce destabilizează situația în Ucraina nu vizează în nici un fel comerțul cu produse agricole și alimentare, inclusiv grâu și îngrășăminte, între țări terțe și Rusia.”

Până la urmă, toate acestea înseamnă recunoașterea faptului că sancțiunile împotriva Rusiei nu funcționează atât de bine cum se prevăzuse, sau amenință să facă rău unor terți neimplicați în conflictul ucrainean.

Dar e mai mult de atât.

În timp ce UE își modifică sancțiunile pentru a permite comercializarea unei cantități mai mari de petrol rusesc, cu scopul de a evita o altă explozie a prețurilor la țiței, Marea Britanie ezită să se alăture Uniunii în interdicția asigurării petrolului pe vasele rusești.

Participarea Marii Britanii la presiunea asigurărilor este esențială, din cauza cotei de piață deținute de societățile de asigurare care își au sediul în Regat.

Și totuși Londra ezită.

Un articol recent din Financial Times sugerează că această ezitare are legătură cu fratele cel mare, geopolitic, al Marii Britanii și preocupările acestuia pentru prețul petrolului.

Spre deosebire de UE și embargoul său, Statele Unite au optat pentru o altă cale de a încerca să reducă veniturile din petrol ale Rusiei: plafonarea prețurilor.

Marea Britanie, Canada, Germania, Japonia, Franța și Italia au acceptat să urmeze și ele această cale.

Totuși, dacă e să judecăm după ultimele știri care vin din tabăra G7, plafonarea nu merge cum se spera. Numeroase persoane – analiști, inițiați în domeniul industriei transportului maritim și șeful băncii centrale ruse, între alții – au declarat că o plafonare a prețurilor la țițeiul brut rusesc nu va funcționa.

Se pare că G7 nu i-a ascultat.

Potrivit unui articol Reuters de la începutul săptămânii, G7 ia în considerare „o interdicție completă a tuturor serviciilor care permit transportul maritim al țițeiului brut și al produselor petroliere rusești în lume, cu excepția situației când petrolul este cumpărat la un preț egal sau mai mic cu prețul convenit prin consultare cu partenerii internaționali”.

A vorbi este ușor, a face, mai greu. Totuși, vorbitul este util atunci când lumea este cu ochii pe tine, așa că planificatorii G7 au adăugat că „luând în considerare aceasta și alte opțiuni, vom avea în vedere, în paralel, și mecanisme de atenuare a măsurilor noastre restrictive, pentru a garanta că țările cele mai vulnerabile și cele mai afectate își vor păstra accesul la piețele de energie. Inclusiv din Rusia.”

Cu alte cuvinte, exact ca UE, G7 se va feri să provoace pagube involuntare unor țări neimplicate în harababura ucraineană, asigurându-le accesul nestingherit la petrolul rusesc.

După care, produsele rafinate, fabricate cu petrol din Rusia, vor merge către UE.

India cumpără petrol din Rusia, îl trece prin rafinăriile sale și vinde „produse indiene rafinate”, unde? În UE.

Idem și pentru alți încărcături.

Idem și pentru Arabia Saudită.

Documentele de transport ale acestor nave nu vor menționa Rusia atunci când vor ajunge la destinațiile lor din UE.

Alastair Crooke, directorul Conflicts Forum, conchide:

„Pe scurt, UE facilitează pe șest ocolirea regimului propriilor sancțiuni așa-zis «zdrobitoare».”

Probabil că decidenții politici din UE, Marea Britanie și SUA și-au dat seama că a sancționa Rusia nu este la fel de ușor ca a sancționa un mic exportator de petrol. Mai ales dacă acesta mai exportă, pe lângă petrol, și alte produse vitale, cum ar fi produsele agricole și îngrășămintele.

Statele Unite au dat chiar publicității o notă de informare pentru a preciza că sancțiunile sale nu vizează exporturile de îngrășăminte rusești sau exporturile de produse agricole.

Și aceasta în timp ce Amos Hochstein (consilier american Democrat în domeniul energetic) afirma„economia lor nu are altceva. Produc arme, petrol și gaze.”

Se pare că „economia lor” are în cel mai rău caz multe îngrășăminte și produse agricole care contribuie și la hrănirea oamenilor din afara Rusiei.

Fără a mai vorbi despre metale.

Iar petrolul pare să fie și el un produs esențial.

Doar un „produs esențial” ar putea obliga UE, Marea Britanie și SUA să lărgească lațul sancțiunilor.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews