ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Istoricul clujean Mircea Gheorghe Abrudan, cercetător la  Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, îl pune la punct pe „Noul Boia”, istoricul austro-elvețian Oliver Jens Schmitt de la Institutul de istorie est-europeană din cadrul Universității din Viena, după ce acesta a publicat la editura lui Gabrigel Liiceanu, Humanitas, o așa-zisă Istorie a Bisericii Ortodoxe Române.

La rândul ei, Agenția de știri a Bisericii Ortodoxe Române, Basilica.ro, a prezentat o replică cu trimiteri științifice la alegațiile lui Liiceanu și Schimitt, potrivit cărora până la acest roman de ficțiune apărut la Humanitas nu a existat nici o Istorie a BOR. Basilica oferă o listă de 8 lucrări științifice, dintre multe altele, pe care le prezentăm și noi la finalul materialului de față.

Cele două reacții se adaugă celei elocvente a Părintelui Profesor Mihail-Simion Săsăujan, care a reclamat atacul virulent al lui Gabriel Liiceanu la adresa Bisericii Ortodoxe Române și a solicitat cu fermitate un punct de vedere oficial al Biroului de Presă al Patriarhiei Române în legătură cu noua apariție Humanitas. Au trecut 5 (cinci) zile și angajatul Patriarhiei însărcinat cu acestă misiune, oficial, cel puțin, teologul fără nici o lucrare de teologie Vasile Bănescu, nu a emis nici un mieunat. Cum s-a spus cu o ocazie și în forul suprem al democrației românești, Parlamentul României, s-a setat pe MUCLES.

Redăm în continuarea luare de poziție a istoricului Mircea Abrudan:

GROBIANISM ABJECT MARCA SCHIMITT ȘI LIICEANU

„Grobianismul abject al lansărilor cărții lui OJSchmitt de la Cluj (am participat) și București (am urmărit on-line) manifestat în discursurile extrem de agresive și descalificante intelectual ale amfitrionilor arată de fapt miza și scopul cărții: linșajul mediatic al instituției a cărei istorie în ultimii o sută și ceva de ani pretinde că o restituie.

Prin aceste evenimente, Editura Humanitas cade într-o hrubă hidoasă, ceea ce e foarte trist.

În ceea ce-l privește pe autor (pe care l-am cunoscut în decembrie 2014 la Cluj-Napoca cu ocazia lansării cărții despre Skanderbeg în românește, pe care o am cu autograf și pe care nimeni dintre vorbitori nu o mai pomenește acum, pentru că nu servește profilului de istoric contemporanist pe care-l afișează de vreo 6-7 ani), evoluția sa istoriografică e una spectaculoasă, fiindcă de la medievist și bizantinolog la specialist în fascism și comunism e cale lungă, strict profesional vorbind.

Aici ar fi de reflectat și de întrebat: care-i miza, ce sau cine a determinat metamorfoza sa, pentru că transformarea e una majoră din punct de vedere al profilului unui istoric al secolului XXI, când cercetătorii se focalizează și ultraspecializează pe perioade limitate de timp, chiar și un secol fiind o durată extrem de mare, darămite saltul de la sec. 15 la sec. 20. Despre cartea referitoare la BOR între 1918 și 2023 sunt sigur că o seamă de colegi, din rândul istoricilor profesioniști și specialiști ai perioadei vizate, vor scrie în vremea următoare și o vor face în mod competent, eu mă rezum în a menționa că aceasta pare scrisă la comandă pe genunchi, și dincolo de discurs, osatura ei e defectuoasă tocmai pentru că nu apelează la surse primare, totul fiind fundamentat sau speculat pe literatura de specialitate, aleasă (omisă !?!) însă selectiv, ceea ce e evident pentru orice istoric onest care cunoaște epoca/epocile și literatura de specialitate.

Pe de altă parte, cartea cea nouă a lui OJS ar trebui să ducă la coagularea unei echipe serioase de istorici români (sunt destui, cu o operă importantă și relevantă) laici și clerici, care să redacteze în comun o nouă sinteză sau un nou tratat de istorie a Bisericii Ortodoxe Române de la începutul secolului 19 până în prezent, ceea ce ar reprezenta un real câștig atât pentru societatea românească, cât și pentru biserica majoritară și ne-ar ajuta să ieșim din cercuri vicioase, presupoziții, bănuieli, acuze, părerologie etc. Dixi et salvavi animam meam!”

BASILICA: 8 lucrări despre istoria Bisericii Ortodoxe Române

Pentru o mai bună cunoaștere a istoriei Bisericii Ortodoxe Române, vă propunem 8 lucrări pe acest domeniu.

Volumele sunt publicate la editurile Patriarhiei Române.

Aproape jumătate dintre acestea sunt semnate de Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, care a fost cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române și membru al Academiei Române.

Volumele propuse sunt următoarele:

1. Istoria Bisericii Ortodoxe Române – Compendiu – Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu;

2. B.O.R. de la primele întocmiri creștine pe pământ românesc la Patriarhat – Vol. 1 și 2 – Pr. Prof. Niculae I. Șerbănescu;

3. Cultura teologică românească – Scurtă prezentare istorică – Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu;

4. Istoria Mitropoliei Țării Românești – Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu;

5. Patriarhul Justinian Marina și apărătorii Ortodoxiei în perioada comunistă – Colectiv de autori;

6. Biserica Ortodoxă Română și Unirea Principatelor | Omagiu Aniversar la 160 de ani (1859- 2019) – Colectiv de autori;

7. Biserica Ortodoxă Română și Războiul de Independență – Vol. 1 și 2 – Colectiv de autori;

8. Biserica Ortodoxă Română și Marea Unire – Vol. 1 și 2 – Colectiv de autori. (Basilica.ro)

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews