ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Pe un 21 decembrie, la București s-a vărsat sânge. 

Dincolo de regia cu pocnitori a lui Sergiu Nicolaescu, dincolo de urzeala „agenturilor”, o mână de tineri au ieșit cu piepturile goale în bătaia gloanțelor și au strigat: „Vom muri și vom fi liberi!”.

Un strigăt neverosimil. Amețitor. 

Nu au cerut Coca-Cola și Johnnie Walker, nu au cerut gumă și blugi. Nu au cerut nici măcar mâncare și căldură. Au cerut Libertate. Sau Moarte.

Ce Duh Sfânt s-a pogorât peste copiii ăia veniți de pe băncile școlilor atee, din bezna comunismului, din frigul tăios al dictaturii, încât să le aducă pe buze un strigăt pe care Europa nu îl mai auzise de 2000 de ani? 

Era strigătul primilor mucenici. Pentru care libertatea lăsată Omului de Dumnezeu, ca dar suprem, era mai presus de orice ispită pământească.

Și copiii ăia au murit. Executați cu sânge rece. Ca niște jertfe ce trebuiau să ofere un exemplu. Să înspăimânte masele. Să le readucă la tăcerea în care erau anchilozate.

Copiii ăia au murit ca niște miei duși la tăiere, cu ochii mari privind în Sus, asemenea Sfântului Ștefan și văzând ceea ce noi orbii nu puteam vedea.

Copiii ăia au murit pentru ca noi, nefericiții lor supraviețuitori, să ne bucurăm de Libertate. Și să îi pomenim. Să stingem la răstimpuri câte o lumânare cu o lacrimă. Sfârâitul de acum să nu ne lase să uităm răpăitul de atunci.

După 32 de ani, se pregătește executarea lor a doua oară. Și lichidarea moștenirii pe care ne-au lăsat-o cu limbă de moarte.

Pe un alt 21 decembrie, mâine, noul guvern de la București are de gând să își angajeze răspunderea pentru legalizarea Certificatului Verde. Adică pentru reîntoarcerea de facto și de jure la dictatură. O dictatură mai perfidă, care ucide nu doar trupurile ci și sufletele. 

Angajarea răspunderii ca o Moarte pe Credit.

Acum două mii de ani, cea mai mare crimă din istoria lumii se săvârșea tot prin angajarea răspunderii:

„Sângele Lui asupra noastră și a copiilor noștri!”

(Blestemul acela auto-pronunțat nu s-a spălat nici azi și nu va putea fi spălat până la sfârșitul veacurilor. 
Dar asta e problema lor. Reglarea lor de conturi cu Dumnezeu.)

Cine sunt însă românii care, călcându-și în picioare mucenicii de acum 30 de ani, și de acum 70 de ani, și de acum 100 de ani, și dintotdeauna, își vor asuma Răstignirea Neamului lor?