Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.

Comentarii (1)

• hannah 01.12.2022 22:20

  • Citind randurile de mai sus, am retrait pret doar de cateva minute (si poate ca-i mai bine asa, pentru ca acum realizez ca as fi putut muri impuscata pentru un neam de slugi in mare parte) momentele din ACEL DECEMBRIE. Din pacate si eu simt la fel vis a vis de timpurile prezente si o dezamagire de multe ori chiar coplesitoare ma napadeste ca o buruiana a sufletului. Acum imi spun clar: Nu a meritat! Eu nu eram la Universitate ci chiar langa Biserica Lutherana, pe colt cu Stirbei Voda. Eram cu un grup mic de oameni ce n-au mai suportat si au strigat pentru libertatea lor. Imi amintesc cum lumea statea pe margine si ne privea cutezanta o parte cu speranta, o parte cu compasiune gen "vai de ei ce ii asteapta" si altii cu spaima grabind pasul pentru a nu deveni complice. Sunt mai multe diferente intre acele vremi si cele de acum, desi fondul este acelasi :Suferinta si sclavagie. Atunci eram inca suverani (ca tara) sau macar credeam asta (avand in vedere ca omenirea e sclava de sute, mii de ani), studentii si tineretul in general a iesit in strada netinand cont ca ar putea incasa un glont oricand, atunci aveam incredere si speranta ca ceva s-ar putea schimba prin noi insine, romanii erau clar diferiti de cei de acum. Cei ce am prins acele vremuri fie suntem putin cam trecuti, fie deja trecuti, fie deja trecuti dincolo. Iubeam Bucurestiul enorm, iubeam Romania foarte mult si tineam la semenii mei si ii apreciam, pentru ca stiau ce este bunul simt, responsabilitatea, mila, multi din noi cei tineri citem, citeam mult, se invata cu promovabilitate de 100% (am terminat un liceu foarte bun cu prcoent de admitere la facultate de peste 95%), se mergea la teatru, opera, opereta si se asculta muzica de calitate, aveam acces la cultura (sa nu fim ipocriti si sa spunem ca era cenzura din punctul asta de vedere, pentru ca daca voiai sa citesti faceai rost de carti si chiar citeai), e adevarat ca accesul la informatii era anevoios, dar ne descurcam si cu asta (sa nu uitam ca se putea si asta prin mijloace mai putin "conventionale"). Poate o sa vi se para ciudat, dar acele vremi de miscari sociale majore (cel putin pentru Romania) mie mi-au dat aripi!(nu de Red Bull). Piata Universitatii a fost loc de refugiu pentru mine! "Golanii" de atunci erau oameni care credeau in ceva concret, nu ca acum in META!
  • Acum ce avem? Tara noastra s-a transformat intr-o colonie, siluita zilnic chiar de proprii-i copii, la comanda occidentului. Nu mai exista alt tel decat cel material. Tinerii nu mai viseaza decat in virtual, concretul disparand aproape total. Nu mai exista idealuri, ci dorinta nebuna de inavutire. De cultura ce sa mai spun? A fost manelizata total!!!! Bucurestiul meu iubit l-am descoperit la intoarcerea in tara, sufocat, obosit si golanit, dar nu o golaneala "universitara", ci o golaneala trotinetista, lipsita TOTAL de orice urma de bun simt! Cum vrem noi sa se ridice romanul si sa-si ceara drepturile cand mintea lui e cotropita la propriu de reclame toate dictate de occident (in care personajele sunt de culoare, de parca poporul roman este in majoritate afro), de informatii si propaganda ce distruge in primul rand sufletul si mai apoi restul, cand totul e sex, botox, bautura, desfrau, obraznicie si mizerie umana si mai apoi cea materiala? Romania e trista, obosita si bolnava si daca nu va face eforturi sa se puna pe picioare, fara amestecul din afara, va fi legata de pat, intubata si sufocata, iar mai apoi bagata in sac de plastic negru si la groapa comuna a omenirii cu ea. Imi pare rau sa spun asta, nu vreau sa deceptionez pe nimeni, dar cred ca oamenii se vor ridica din ingenuncherea fortata mult prea tarziu. Dar poate ca mai este inca speranta, cine stie?

  Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.