ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Trec repede peste descrierea etapelor intermediare care vor urma, cu atmosfera infernală care va rezulta din amestecul de tensiune socială extremă, lipsuri greu de imaginat, disfuncționalități administrative majore, sănătatea populației compromisă pe termen lung și forțarea unor ideologii patologice asupra noastră - cert este că la un moment dat ne vom afla în praful de după, unii cu certificat, alții fără.

Interesante sunt însă ultimele două trepte ale prăbușirii, pe care putem să le anticipăm ușor, pentru că s-au mai întâmplat:

1. ETAPA ÎNVINOVĂȚIRII NEVACCINAȚILOR


Pe măsură ce ne adâncim în falimente comerciale, individuale și familiale, vom auzi tot mai frecvent replica "Uite prin ce trebuie să trecem pentru că niște iresponsabili refuză să se vaccineze și din cauza lor nu ne putem întoarce la normalitate!” – despre normalitatea cu ochii înclinați, pe bază de certificat și urmărire continuă este vorba. 

Se pune totuși întrebarea până unde se poate împinge această polarizare între cele două rase nou inventate.
 
Judecând în lumina ultimilor aproape doi ani, răspunsul teoretic este destul de clar, până oriunde, atât timp cât în tabăra vacciniștilor (și țin mult să facem diferența între vaccinați și vacciniști, că nu e totuna) orice aberație funcționează pe post de argument imbatabil – vorbim despre oameni care cred că schimbând din mers definiția imunizării un tratament experimental devine vaccin "eficient și sigur”, atât de eficient și de sigur, încât se tem de nevaccinați, nu cred că mai are sens să ne întindem la mătăsuri fine în analiza profilului psihologic.
 
Singura problemă este că partea teoretică se trântește ritmic și traumatizant de evoluția practică a lucrurilor.
 
Pe de o parte, pentru că numărul deceselor subite și al reacțiilor invalidante după administrarea "vaccinurilor” explodează în fiecare zi mai agresiv, iar pe de alta, pentru că în curând intrăm în etapa cu adevărat bolnavă, a sărăciei provocate manual, cu întreruperi pe lanțurile de distribuție și cu reguli psihiatrice după care să trăim cât mai puțin în unitatea de timp.
 
Și în final, desigur, cu instituirea muncii silnice în condiții de lagăr (cu garduri sau fără), dar acest capitol l-am analizat deja zilele trecute, nu reiau, găsiți în arhivă detalierea, sub titlul "În curând, eliberarea prin muncă”:

Pe măsură ce subiectele vremurilor vor fi tot mai departe de povestea cu gripa rebotezată sub pretextul căreia ne-am pierdut rând pe rând aproape toate drepturile și libertățile, până și cei mai bine hipnotizați vacciniști se vor trezi la realitate.
 
Doar că schimbarea de panoramă nu va veni și cu schimbarea de caracter, motiv pentru care vom intra în logica următorului capitol, de la mare distanță cel mai dureros, nu atât pentru manifestările pe care le presupune, cât pentru că ne amintește cum am început.

2. ETAPA INOCENȚEI VACCINIȘTILOR


Constatând în condiții de disperare mizeria pe care au produs-o înfiletând cu propriile mâini șurubul celei mai sinistre dictaturi pe care o putea gândi omenirea, vacciniștii vor apela cu mare lejeritate la lozinca de schimb: "Nu aveam de unde să știm.”.
 
La fel cum nici nemții nu aveau de unde să știe unde dispăreau evreii din orașele lor, că doar nu traversaseră participativ etapele denigrării, discriminării, însemnării și izolării lor în "cartiere de lux”, cum erau să bănuiască vreo secundă că atunci când au dispărut nu s-au dus în Maldive să-și petreacă vacanțele exotice în buiecie?

Așa și vacciniștii noștri, vor intra în etapa "imaculării morale” cu aceeași seninătate cu care ne-au împins pe toți într-o dictatură venită din cea mai întunecată fundătură a rațiunii decuplate de la orice manifestare emoțională. Ei nu au făcut decât să respecte regulile, cu privirea încremenită într-un punct fix: "întoarcerea la normalitate”. 

Nu ne-au auzit când le spuneam că nu poți combate o viroză transformând viața în moarte cu ochii deschiși.
 
Nici când le citam chiar din autorii și promotorii dictaturii sanitare pasaje despre cum va arăta "noua normalitate”.
 
Nici când le contraziceam cifrele protejate de anonimatul GDPR cu oameni în carne și oase. 

Nu au știut nimic, nu au văzut nimic, nu au nicio răspundere.
 
Sub naivitatea lor autoimpusă cu lașitate stă îngropată toată viața noastră de aici înainte, fără ca ei să simtă vreo apăsare de conștiință – la fel ca nemții care trăiau cu conștiința ușoară în raport cu evreii pe care i-au mâncat sub forma recoltei de legume îmbogățite cu cenușa rezultată din lagărele naziste aflate în proximitate. 

Pentru orice eventualitate, mâncați încă de pe acum cu ochii închiși, să nu vă cadă greu la stomac.