ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


În România se fac planuri pentru noi muzee, dată fiind evlavia pe care o are neamul nostru față de memoria înaintașilor. Astfel, am aflat aproape simultan, la finele lunii mai, că deputații au respins propunerea legislativă privind înființarea Muzeului Național al Victimelor Comunismului în fostul penitenciar Fortul 13 din comuna Jilava, în timp ce deputatul PNL, Alexandru Muraru, a solicitat finanțare UE de 38,7 milioane de euro, prin PNRR, pentru Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România. Același reprezentant special al Guvernului României pentru promovarea politicilor Memoriei a anunțat că are în plan și amenajarea Memorialului „Închisoarea tăcerii” la Râmnicu Sărat, în fosta pușcărie politică operată de regimul comunist - pentru o sumă mai modestă prevăzută în PNRR, de doar 10 milioane de euro.

Revenind la Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România, Alexandru Muraru a precizat că a fost desemnat proiectul câștigător în cadrul concursului de soluții organizat pentru amenajarea expoziției permanente și imobilului care găzduiește sediul acestuia. Muzeul va funcționa în clădirea Banloc-Goodrich, situată pe Calea Victoriei nr. 218, după transferul acesteia, prin Legea nr. 174 din 2019, în administrarea Institutului „Elie Wiesel”.

„Este important de menționat efortul făcut de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", fiind practic promotorul acestui obiectiv. În urma demersurilor pe care le-am inițiat în calitate de reprezentant special al Guvernului pe lângă Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, această investiție, în valoare estimată de 38.7 milioane euro, va fi prinsă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, a anunțat deputatul Alexandru Muraru (PNL), citat de Bursa.ro. 

Avem, pe de o parte, o finanțare europeană de 50 de milioane de euro pentru două muzee ale memoriei, dintre care aproape 40 de milioane pentru așa-numitul „Muzeu Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România”.

Care este, însă, preocuparea reală a politicienilor români pentru cinstirea memoriei rezistenței anticomuniste din țara noastră? Știut fiind că anume comunismul a fost marea încercare la care a fost supus neamul românesc la jumătatea secolului al XX-lea, în toiul unui experiment global(ist) care a generat, statistic, mai multe victime decât nazismul.

Deputații au respins, pe 18 mai 2021, propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Muzeului Național al Victimelor Comunismului, instituție publică de cultură, cu personalitate juridică, subordonată și finanțată din bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale. S-au înregistrat 278 de voturi pentru respingere și 26 de voturi împotriva respingerii proiectului de lege, titra Agerpres la acea vreme. Adică o majoritate de peste 91% dintre deputați a votat împotriva cinstirii memoriei victimelor comunismului la Jilava. Ne întrebăm cum o fi votat distinsul domn Muraru, care am văzut că ridică memoriale anticomuniste la Râmnicu Sărat, deci îl preocupă subiectul. 

Comisia de cultură a Camerei Deputaților a motivat, între altele, că, potrivit legii speciale, înființarea muzeelor și a colecțiilor publice, indiferent de forma de constituire, necesită parcurgerea unor etape procedurale și îndeplinirea unor condiții.

Referitor la dispozițiile art. 2 din inițiativa legislativă, prin care se preconizează ca acest muzeu să aibă sediul în fostul penitenciar Fortul 13 din comuna Jilava, iar imobilul să fie trecut din administrarea Administrației Naționale a Penitenciarelor, în administrarea Ministerului Culturii și Identității Naționale, Comisia de cultură remarcă, în raport, că această preluare ar implica, totodată, și preluarea zonei de protecție a imobilului Monument istoric Fortul 13 Jilava, pe teritoriul căreia se află mai multe clădiri construite, incluse în domeniul public al statului, ceea ce ar fi de natură să modifice în mod determinant efectuarea unor activități proprii penitenciarului.

Și Senatul a respins, în calitate de primă Cameră sesizată, inițiativa legislativă privind Muzeul victimelor Comunismului, în ședința din 23 octombrie 2017. Cam așa se prezintă lucrurile la 30 de ani de la căderea comunismului în România, sub conducerea coaliției trădătoare PNL-USR-PLUS-UDMR.