Auditul Curții de Conturi la Ministerul Afacerilor Externe a descoperit un adevărat dezastru în actele contabile ale instituției, care nu respectă nicio normă legislativă. Astfel, inspectorii Curții de Conturi au constatat denaturări ale execuției bugetare de peste 10,5 milioane de lei la activele necurente reflectate în situațiile financiare, prin erori de calcul privind înregistrarea unor active fixe, neincluderea în valoarea unor active a contravalorii serviciilor conexe punerii în funcțiune, nepreluarea unor active fixe achiziționate la misiuni în 2022 și erori provenite din solduri istorice negative.

În ce privește activele curente, acestea au fost denaturate cu suma de peste 31 milioane de lei, din cauza neînregistrării în contul cheltuieli în avans a chiriilor și ca cotizațiilor internaționale, ceea ce a condus la majorarea cheltuielilor, neînregistrării a unor creanțe de încasat de la Comisia Europeană de peste 9 milioane de lei, neclarificării unor solduri istorice și nepreluării unor obiecte de inventar. Totodată, datoriile curente au fost supraevaluate cu mai bine de 9 milioane de lei, ca urmare a nepreluării în situațiile financiare a plăților unor salarii efectuate la misiunile diplomatice.

Cheltuielile operaționale au fost și ele umflate pe hârtie cu 5,3 milioane de lei, din cauza unor bulibășeli din contabilitate. În ce privește soldurile istorice în valoare de 26 milioane de lei, acestea ar proveni din tranzacții mai vechi de 10 ani, reprezentanții structurilor de specialitate ale MAE susținând că erorile nu pot fi remediate, întrucât lipsesc documente justificative.

Curtea de Conturi a identificat un risc de afectare a patrimoniului și imaginii MAE ca urmare a implicării ministerului într-un litigiu cu Muzeul Național de Artă Contemporană, care are ca obiect revendicarea unor bunuri culturale împrumutate ministerului înainte și după anul 1990, a căror lipsă conduce la un prejudiciu estimat provizoriu la valoarea de peste 9,3 milioane de lei.

”În cadrul procesului, care se judecă pe fond la Tribunalul București, a avut loc o ședință, în urma căreia s-a pronunțat soluția de încuviințare a probelor cu înscrisuri pentru ambele părți, iar pentru reclamant proba cu expertiză tehnică judiciară, având ca obiectiv stabilirea valorii de piață a celor 226 lucrări de artă dispărute, a căror existență/deținere nu a fost confirmată de către pârâtul MAE”, se precizează în raportul de audit al Curții de Conturi. Inspectorii au mai depistat că în evidența contabilă a MAE există peste 8.800 de bunuri care au o valoare de inventar mai mică de 50 de lei, în condițiile în care acestea reprezintă obiecte de valoare, de genul sculpturi, picturi, bibelouri, veselă de argint, obiecte de mobilier.

Mai mult, au fost identificate situații în care bunuri de artă nu au fost regăsite pe teren la misiuni, iar în acest context nu au fost luate măsuri de recuperare a pagubelor. Un fel de fiecare a luat și el ce a putut din patrimoniul statului român.

Printre neregulile grave depistate de Curtea de Conturi s-a numărat și faptul că, la nivelul misiunilor diplomatice, nu se înregistrează furnizorii de materiale consumabile și servicii, de circa 70 milioane de lei, iar la nivelul Centralei MAE nu se înregistrează prin conturi de terți obligații de plată de 221 milioane de lei pentru contribuții sau cotizații internaționale. La nivelul misiunilor diplomatice nu se contabilizează stocurile de materiale consumabile, ci doar cheltuiala aferentă a acestora, iar contul de execuție consolidat cuprinde transferurile de fonduri din centrală către aceste misiuni, fără ca MAE să dețină o evidență cu privire la plățile efectiv realizate, semnalează Curtea de Conturi. Raportul de audit arată că au fost identificate riscuri potențiale de eroare și fraudă în activitatea financiar-contabilă, dat fiind faptul că personalul de la misiunile diplomatice nu deține studii în domeniul în care activează. Astfel, 58 de lucrători implicați în activități financiar-contabile din misiunile diplomatice nu au studii în acest domeniu. Totodată, a fost identificat un risc de aplicare eronată și neunitară a metodologiilor transmise pentru activitatea financiar-contabilă, deoarece nu sunt procedurate procese importante, din cauza faptului că s-a instituit practica de a se lucra în baza unor circulare subsecvente. Mai mult, în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene, cererile de prefinanțare, precum și cererile de rambursare sunt întocmite cu întârziere, utilizându-se bani din bugetul de stat și pierzând fonduri europene de peste două milioane de lei. Nereguli au fost constatate și la plata unor lucrări și servicii, unde au fost plătite sume nejustificat.