Lumea se îndrăcește în ritm galopant. Am scris în mai multe rânduri despre asta, pentru că mi se pare cel mai important fenomen pe care îl trăim în aceste vremuri mocirloase și fetide.

Lipsa de empatie, ura viscerală (sau în cel mai bun caz indiferența) față de aproapele, agresivitatea, răsturnarea valorilor, relativizarea adevărului, nihilismul – toate aceste trăsături ale lumii de azi dovedesc îndrăcirea.

Nu doar îndepărtarea de Dumnezeu, ci aruncarea entuziastă a omenirii în brațele Diavolului. Sub pretextul „emancipării”, al „eliberării”. Pretext vechi de când lumea.

Adam și Eva au fost alungați din Rai după ce s-au „emancipat” și s-au „eliberat” de sub jugul lui Dumnezeu. Nu au crezut că „jugul Meu este bun și povara Mea este ușoară”.

Așa a ajuns Omul să fugă de bine și să se înhame la căruța Dracului. Sub semnul Revoluției.

Toată istoria omenirii a devenit astfel o luptă pe Viață și pe Moarte (la propriu) pentru întoarcerea Omului în Rai. Fiul Risipitor mănâncă roșcove în cocina porcilor, dar tânjește după Acasă și după Tatăl care îl așteaptă.

Însă Evadarea din Cocină e mult mai grea decât s-ar crede. Obișnuința mizeriei apasă umerii și înmoaie genunchii. Voința este flască.

Drumul e lung și plin de ispite. Diavolul nu e dispus să-și lase prada din gheare.

Mai mult, el și-a fixat adevărata sa țintă: Copiii. Pentru că Mântuirea a venit în lume printr-un Copil. Și pentru că Hristos i-a iubit și i-a dorit: „Lăsați copiii să vină la mine!”. Și pentru că în sufletul unui copil sunt puritatea și raiul.

De aceea, copiii trebuie pervertiți. Pentru că atunci și urmașii lor vor fi pervertiți și întorși de la Hristos.

Așa se explică demersurile pentru normalizarea și legalizarea pedofiliei.

Așa se explică programele școlare scârbavnice care pervertesc copiii de la cele mai fragede vârste.

Așa se explică atacurile în valuri la adresa Familiei Tradiționale și propaganda deșănțată LGBT.

Așa se explică dispariția în decurs de numai o generație a celor „șapte ani de acasă” și îndepărtarea Bunicilor de lângă tinerii Părinți și de la căpătâiul Nepoților.

Așa se explică confiscarea de facto a Copilului de către Stat.

Așa se explică faptul că, la scurt timp de la lansare, vaccinarea Covid a țintit copiii, practic imuni la boală. Inclusiv bebelușii. Injectarea nu avea nici o treabă cu prevenția sau combaterea: nu era altceva decât o operațiune de scoatere a copiilor de sub autoritatea parentală și trecerea lor sub autoritatea atotputernică a statului.

Așa se explică un fenomen crâncen care face deja ravagii în mai multe țări: Eutanasierea Copiilor.

Așa se explică propaganda deșănțată pro-avort și pedepsirea aspră a celor care o contestă. Avortul nu este altceva decât jertfirea unui prunc nevinovat pe altarul lui Baal.

Monstruoasa crimă din comuna Cenei, Timiș, a unor copii asupra unui alt copil, dovedește că îndrăcirea omenirii se derulează în stil galopant. Și că deja a ajuns la copii. La Copiii Noștri.

Ne aflăm într-un scenariu de coșmar, decupat parcă din Împăratul Muștelor.

Ce e de făcut?

Țineți-vă copiii aproape. Chemați-i înapoi pe bunici și puneți-i la treabă. Căutați cărțile vechi de povești, alea zdrențuite, care v-au legănat copilăria. Opriți ecranele prin care se revarsă veninul. Nu-i lăsați în ghearele Sistemului. Duceți-i la biserică. Împărtășiți-i.

Și, mai ales, ocrotiți-le puritatea. Păstrați-i copii cât mai mult timp, chiar cu riscul de a fi luați peste picior de colegii de joacă sau de școală. Copilăria este cel mai bun sistem imunitar împotriva îndrăcirii.

PS: E valabil și pentru noi, oamenii mari. Ați auzit de un război pornit de copii?