ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Un prieten vechi, încă profesor la o universitate americană de prestigiu, îmi spune că în instituția lui s-au introdus anumite cursuri obligatorii pentru profesori, pe lângă cele cvasi-facultative pentru studenți.

Să mă explic: 70-80 de cadre didactice din departament/ facultate se strâng săptămânal într-un amfiteatru, unde li se predă o materie numită Inclusion, pe românește „Includere”. În cadrul acestor cursuri, lectori foarte bine instruiți, de regulă și foarte tineri, vin cu toată dotarea modernă necesară și țin teoria „corectitudinii politice”. De exemplu, într-o prelegere recentă, li s-a vorbit „studenților” – unii „studenți” fiind profesori plini, în vârstă de 60-70 de ani – despre panourile de afișaj (reclamă) de pe marginea autostrăzilor și drumurilor în general, cu imagini ilustrative. Un astfel de panou uriaș arăta două mâini expresive, care țineau un nou născut; „profesorul” a teoretizat simbolul cuprins în acea reprezentare și a impus ca, dacă mâinile sunt albe, atunci pruncul este obligatoriu să fie negru sau ca, dacă mâinile sunt negre, atunci mica făptură trebuie să fie galbenă și așa mai departe. De fapt, nu s-au folosit deloc numele culorilor, ci formulări perifrastice, fiindcă numele de „negru”, de exemplu, este „ofensiv” sau „jignitor”. S-a mai spus că mâinile respective nu trebuie unite cu un corp de femeie, deoarece maternitatea nu mai aparține doar femeii. Altădată li s-a spus (impus) să dea copiilor, nepoților și strănepoților care se vor naște nume neutre (unisex), precum Addison, Madison sau Taylor, ca să nu aibă probleme când micuții își vor alege sexul. Participanții la aceste cursuri sunt „monitorizați” foarte strict, li se face prezența și li se evaluează activitatea. Cei care vorbesc pe linia cursului sunt lăudați și promovați, cei care tac sunt mustrați și monitorizați, iar cei care ar îndrăzni să critice nu există, fiindcă ar risca darea afară din universitate. Dar toți trebuie să asculte prelegerile cu religiozitate, să-și ia o mină meditativă și foarte serioasă, să nu glumească sau să emită ironii în legătură cu acele chestiuni considerate sacre.

 

M-am interesat și lucrul se confirmă în mai multe universități, deși nu are aceeași intensitate și nu cuprinde aceleași forme peste tot.


Ioan Aurel Pop

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews