ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


PROPUNERE PENTRU REDRESAREA ECONOMICA A ROMANIEI

Stabilizare fiscala, reindustrializare, dreptate fiscala si prioritate sociala nationala

Document de politica publica - versiune pentru transmitere catre un membru al Parlamentului Romaniei

Autor propunere: Ioan Hossu

Data: 1 iulie 2026

 

Ideea centrala

Romania nu se poate redresa doar prin taxe, taieturi bugetare si imprumuturi. Redresarea cere trecerea de la economie de consum pe datorie la economie de productie, export, capital romanesc, fiscalitate corecta si protectie sociala tinta.

 

Documentul propune un pachet coerent de masuri legislative, administrative si economice pe perioada 2026-2035.

 

1. Rezumat executiv

Romania se afla intr-un punct critic. Valul de scumpiri din vara anului 2026 nu este o simpla fluctuatie temporara, ci expresia unei probleme structurale: deficit bugetar ridicat, deficit extern, dependenta de importuri, energie scumpa, administratie ineficienta, colectare fiscala slaba si lipsa unei strategii industriale nationale.

Propunerea de fata porneste de la ideea ca austeritatea oarba nu poate salva economia. Reducerea deficitului este necesara, dar ea trebuie facuta prin eliminarea risipei, cresterea colectarii, reformarea administratiei si directionarea resurselor catre productie, energie, agricultura procesata, infrastructura si capital romanesc.

In acelasi timp, Romania trebuie sa corecteze dezechilibrele fiscale generate de companiile mari care declara marje anormal de mici in raport cu cifra de afaceri, mai ales acolo unde exista tranzactii intra-grup, redevente, dobanzi, servicii de management sau mecanisme de transfer al profitului.

Documentul include si o dimensiune sociala si de suveranitate bugetara: ajutorul extern pentru Ucraina si Republica Moldova poate fi justificat strategic, dar trebuie sa fie transparent, auditat, conditionat si subordonat principiului potrivit caruia pensionarii, mamele cu copii mici, copiii si persoanele vulnerabile din Romania nu trebuie sa plateasca nota solidaritatii externe.

Concluzia este ca Romania are nevoie de un Pact National pentru Stabilizare si Reindustrializare, cu obiective clare pana in 2035 si cu mecanisme de control parlamentar trimestrial.

Masuri-cheie propuse

Pilon

Masura principala

Rezultat urmarit

Stabilizare

Reducerea deficitului prin taierea risipei si protectie sociala tintita

Inflatie temperata, presiune bugetara mai mica

Fiscalitate

Impozit minim anti-eroziune si controale pe preturi de transfer

Profitul creat in Romania taxat corect in Romania

Administratie

Audit national al institutiilor publice si comasari functionale

Stat mai suplu, servicii mai bune, costuri mai mici

Industrie

Program national de reindustrializare 2027-2035

Productie interna, exporturi, locuri de munca

Energie

Contracte pe termen lung si investitii in productie/stocare

Costuri predictibile pentru populatie si industrie

Agricultura

Procesare alimentara, irigatii, depozitare, inputuri locale

Preturi alimentare mai stabile si venituri rurale mai mari

Ajutor extern

Registru public al sprijinului pentru Ucraina si Moldova

Transparenta, audit si prioritate pentru romanii vulnerabili

2. Contextul economic si social

Articolul publicat de Gandul la 1 iulie 2026 semnaleaza riscul ca inflatia sa depaseasca 11%, pe fondul scumpirii carburantilor, energiei, efectului taxelor si cresterii salariului minim. Sursa citata mentioneaza o rata anuala a inflatiei de 10,9% in luna mai 2026 si faptul ca presiunile se transmit dincolo de alimente si energie, catre servicii si bunuri nealimentare. [S1]

Conform previziunilor economice ale Comisiei Europene pentru Romania, deficitul public general este proiectat la 6,2% din PIB in 2026 si 5,8% in 2027, dupa 7,9% in 2025. Aceeasi sursa estimeaza o crestere a datoriei publice pana la aproximativ 63,3% din PIB in 2027 si un deficit de cont curent de aproximativ 6,4% din PIB pe orizontul de prognoza. [S2]

OECD apreciaza ca economia Romaniei ramane sub potential in 2026, afectata de consolidarea fiscala, consum privat slab si inflatie persistenta. OECD recomanda consolidare fiscala credibila, imbunatatirea colectarii, cresterea eficientei cheltuielilor publice si investitii sustinute de fonduri europene. [S3]

Pe piata muncii, Romania ramane vulnerabila. Eurostat arata ca rata de ocupare pentru grupa 20-64 ani a fost de 69,0% in Romania in 2025, sub media UE de 76,1%. Aceasta indica o rezerva economica majora: cresterea ocuparii, in special prin integrarea persoanelor inactive, formare profesionala, servicii pentru familii si reducerea muncii informale. [S4]

3. Diagnosticul: patru vulnerabilitati suprapuse

3.1. Deficit bugetar si deficit extern

Romania cheltuieste mai mult decat incaseaza si consuma/importa mai mult decat produce/exporta. Deficitul bugetar mare alimenteaza cererea interna, iar o parte importanta din aceasta cerere se scurge in importuri. Astfel, tara finanteaza productie externa prin datorie interna si externa. Acesta este fenomenul de deficite gemene.

3.2. Inflatie structurala

Inflatia nu vine doar dintr-un singur factor. Ea este rezultatul energiei scumpe, carburantilor, taxelor indirecte, salariilor care cresc mai repede decat productivitatea in anumite sectoare, importurilor si marjelor comerciale. Daca Romania ramane dependenta de importuri si de transport rutier scump, orice soc extern se transforma rapid in scumpiri pentru populatie.

3.3. Administratie scumpa si capacitate slaba de executie

Romania nu are doar o problema de cheltuieli mari, ci si de cheltuieli prost structurate: institutii suprapuse, achizitii scumpe, sporuri netransparente, digitalizare incompleta, companii publice ineficiente si servicii administrative lente. Statul trebuie sa fie mai mic in risipa si mai puternic in infrastructura, energie, educatie tehnica, colectare fiscala si sanatate.

3.4. Captura insuficienta a valorii adaugate

O parte din economia romaneasca produce valoare, dar aceasta valoare nu ramane suficient in tara. Profiturile pot fi diminuate prin preturi de transfer, redevente, dobanzi intra-grup, servicii de management sau modele de distributie cu risc limitat. Aceasta problema nu trebuie tratata anti-investitional, ci prin reguli clare: investitorii sunt bineveniti, dar profitul creat in Romania trebuie taxat corect in Romania.

4. Principiile propunerii

Disciplina fiscala fara austeritate oarba: Deficitul trebuie redus, dar nu prin masuri care distrug capacitatea de productie sau imping gospodariile vulnerabile in saracie.

Prioritate pentru cetateanul vulnerabil roman: Pensionarii cu venituri mici, mamele cu copii mici, copiii, persoanele cu dizabilitati si familiile sarace trebuie protejate inaintea oricarui program extern nou.

Solidaritate externa strategica, nu nelimitata: Ajutorul pentru Ucraina si Republica Moldova trebuie privit prin prisma securitatii nationale, dar trebuie sa fie transparent, auditat si conditionat.

Capital strain binevenit, dar taxat corect: Romania nu trebuie sa devina anti-investitii. Trebuie, insa, sa opreasca transferul artificial de profit si sa asigure concurenta corecta cu firmele romanesti.

Reindustrializare si valoare adaugata locala: Redresarea reala vine din productie, energie competitiva, agricultura procesata, exporturi, inovatie si firme romanesti capabile sa creasca regional.

Stat eficient, nu stat clientelar: Institutiile publice trebuie evaluate dupa cost, rezultate si utilitate. Orice institutie care nu produce valoare publica trebuie comasata, reformata sau eliminata.

5. Planul de redresare economica

Pilonul I - Stabilizare anti-inflatie si protectie sociala tintita

·        Introducerea unui pachet temporar de protectie pentru gospodariile vulnerabile: vouchere pentru energie, alimente de baza si medicamente, strict pe baza de venit si situatie sociala.

·        Evitarea cresterilor generale de TVA ca instrument principal de consolidare, deoarece TVA-ul mare se transmite direct in preturi si loveste disproportionat gospodariile cu venituri mici.

·        Monitorizarea sectoarelor cu concentrare mare si marje neobisnuite, fara control administrativ generalizat al preturilor, dar cu analiza de concurenta si fiscalitate.

·        Mentinerea prudentei monetare pana cand inflatia intra clar pe o traiectorie descendenta, pentru a evita presiuni suplimentare pe curs si importuri.

Pilonul II - Consolidare fiscala prin taierea risipei, nu prin sufocarea economiei

·        Audit national al cheltuielilor publice: ministere, agentii, institutii locale, companii de stat, achizitii, chirii, consultanta, sporuri si scheme de personal.

·        Inghetarea cheltuielilor neproductive si protejarea investitiilor in energie, infrastructura, irigatii, digitalizare fiscala, scoli tehnice si spitale.

·        Reforma salarizarii publice: reducerea sporurilor arbitrare, transparenta remunerarii si legarea veniturilor de responsabilitate si performanta.

·        Comasarea institutiilor si structurilor teritoriale care nu au capacitate reala de functionare sau care dubleaza atributii.

Pilonul III - Dreptate fiscala si combaterea transferului artificial de profit

Articolul publicat de Gandul la 30 iunie 2026 prezinta pozitia economistului Petrișor Peiu privind IMCA si comparatii intre marjele de profit declarate de companii romanesti si multinationale din sectoare similare. Exemplele citate in articol nu dovedesc automat frauda, dar reprezinta semnale de risc fiscal care ar trebui explicate public si analizate de ANAF. [S5]

Propunerea nu este revenirea mecanica la IMCA in forma bruta, ci construirea unui sistem mai inteligent: impozit minim anti-eroziune, bazat pe risc fiscal, date sectoriale si analiza tranzactiilor intra-grup.

·        Crearea unei Directii Nationale pentru Preturi de Transfer si Profit Shifting in cadrul ANAF, cu specialisti in fiscalitate internationala, contabilitate, analiza de date si economie industriala.

·        Stabilirea unor benchmark-uri sectoriale de profitabilitate. Companiile mari care declara marje anormal de mici timp de mai multi ani intra automat in analiza de risc.

·        Limitarea deductibilitatii cheltuielilor intra-grup care nu au substanta economica demonstrabila: management fees, consultanta, redevente, dobanzi, servicii IT si servicii de marketing.

·        Publicarea unui raport anual agregat privind impozitarea efectiva a marilor contribuabili: cifra de afaceri, profit contabil, profit impozabil, impozit platit, investitii, salarii si plati catre entitati afiliate.

·        Aplicarea inteligenta a regulilor OECD privind impozitul minim global, astfel incat Romania sa capteze impozitul suplimentar aferent profiturilor create pe teritoriul sau. [S6]

Mecanism propus pentru impozitul minim anti-eroziune

Criteriu de risc

Mecanism de verificare

Masura posibila

Marja declarata sub media sectoriala

Comparatie cu firme similare si date istorice

Control de risc, fara prezumtie automata de vinovatie

Plati mari catre afilati

Verificarea contractelor, preturilor si beneficiului economic

Nedeductibilitate partiala sau totala daca lipseste substanta economica

Profit mic timp de 3 ani consecutiv

Analiza modelului de afaceri si a preturilor de transfer

Impozit minim de rezerva, cu drept de contestare

Redevente/dobanzi in jurisdictii cu fiscalitate redusa

Raportare obligatorie si analiza de beneficiari reali

Control prioritar si ajustare fiscala

Pilonul IV - Reindustrializare si capital romanesc

Romania nu se poate redresa doar prin contabilitate bugetara. Are nevoie de productie interna si exporturi. Statul nu trebuie sa construiasca fabrici peste tot, dar trebuie sa creeze conditiile pentru investitii productive: infrastructura, energie predictibila, parcuri industriale, garantii de stat, scoli tehnice si acces la finantare.

·        Program National de Reindustrializare 2027-2035, cu zece sectoare prioritare: procesare alimentara, inputuri agricole, materiale de constructii, energie, echipamente agricole, medicamente generice, componente industriale, automatizare, software industrial si logistica.

·        Banca de dezvoltare sau fond de garantare pentru companii romanesti productive, orientat spre export si investitii in capacitate de productie.

·        Program pentru campioni regionali romani: firmele care pot deveni furnizori importanti in Europa de Sud-Est trebuie sprijinite prin finantare, diplomatie economica si participare la lanturi de aprovizionare.

·        Achizitii publice care puncteaza valoarea adaugata locala si transferul tehnologic, in limitele regulilor UE.

Pilonul V - Agricultura, hrana si reducerea dependentei de importuri

Romania are teren agricol important, dar pierde valoare prin export de materie prima si import de produse procesate. Redresarea trebuie sa includa procesare alimentara, irigatii, depozitare si inputuri locale.

·        Centre regionale de procesare pentru legume, fructe, lactate, carne, conserve si produse congelate.

·        Depozite frigorifice, silozuri si logistica pentru fermieri, administrate transparent prin parteneriate locale.

·        Refacerea irigatiilor si utilizarea inteligenta a apei, inclusiv prin proiecte regionale de eficienta si stocare.

·        Sprijinirea cooperativelor reale si a brandurilor romanesti pentru piata interna si export.

·        Program pentru inputuri agricole locale: fertilizanti, biostimulanti, seminte si tehnologii de reducere a costurilor fermierilor.

Pilonul VI - Energie ieftina, predictibila si strategica

·        Accelerarea productiei interne de energie: nuclear, hidro, gaz din Marea Neagra, solar industrial, eolian, biogaz si stocare.

·        Contracte pe termen lung pentru industrie, cu conditia mentinerii activitatii productive si a locurilor de munca in Romania.

·        Sprijin social tintit pentru populatie, nu plafonari generale costisitoare care ajuta si gospodariile cu venituri mari.

·        Investitii urgente in retele si stocare, astfel incat energia regenerabila sa devina resursa economica reala, nu doar capacitate instalata statistic.

Pilonul VII - Piata muncii, familie si educatie tehnica

·        Cresterea ocuparii prin crese, gradinite, transport local spre zone industriale si programe de reintoarcere in munca pentru parinti.

·        Invatamant dual real, cu contracte intre scoli, firme si autoritati locale.

·        Recalificarea angajatilor publici disponibilizati spre administratie digitala, energie, industrie, constructii, agricultura procesata si servicii tehnice.

·        Reducerea taxarii muncii pe salariile mici pentru a incuraja angajarea legala si cresterea venitului net al familiilor.

Pilonul VIII - Fonduri europene si infrastructura productiva

Fondurile europene sunt singurul stimulent economic major compatibil cu consolidarea fiscala. Ele trebuie folosite pentru proiecte care cresc productivitatea, nu pentru proiecte decorative.

·        Prioritate absoluta: energie, cale ferata de marfa, irigatii, apa, spitale regionale, digitalizare fiscala, scoli tehnice si parcuri industriale.

·        Unitate centrala de monitorizare a proiectelor mari, cu raportare lunara publica.

·        Eliminarea proiectelor fara impact economic sau social masurabil.

·        Legarea finantarii locale de capacitatea de executie si de transparenta achizitiilor.

6. Ajutorul extern, Ucraina, Republica Moldova si refugiatii: principiu de securitate, dar cu audit social

Romania are un interes strategic legitim sa sprijine Ucraina si Republica Moldova. O Ucraina care rezista reduce presiunea strategica asupra Romaniei, iar stabilitatea Republicii Moldova este direct legata de securitatea Romaniei. Totusi, sprijinul extern trebuie separat de propaganda si gestionat cu disciplina bugetara.

Regimul european de protectie temporara pentru persoanele deplasate din Ucraina este un mecanism exceptional al UE care ofera protectie imediata in cazul unui aflux masiv de persoane care nu se pot intoarce in tara de origine. [S7] In iunie 2026, Comisia Europeana a propus prelungirea protectiei pana in 2028, dar cu o limitare pentru noii barbati ucraineni de varsta militara care nu au autorizatie de iesire din Ucraina. [S8]

Datele UNHCR aratau peste 200.000 de refugiati din Ucraina inregistrati in Romania la sfarsitul lunii martie 2026, insa numarul persoanelor care locuiesc efectiv in Romania poate fi mai mic decat numarul total al celor inregistrati sau care au tranzitat tara. [S9]

Problema politica nu este existenta protectiei pentru copii, femei, varstnici, bolnavi sau persoane vulnerabile. Problema este lipsa de transparenta si perceptia publica potrivit careia persoane adulte cu resurse, inclusiv barbati tineri apti de munca, ar putea beneficia de sprijin public in timp ce romanii vulnerabili sunt afectati de inflatie.

·        Crearea Registrului National al Sprijinului Extern si Umanitar, publicat trimestrial: sume, surse de finantare, beneficiari pe categorii, rambursari UE, contracte, autoritati responsabile si rezultate.

·        Separarea dreptului de sedere de dreptul la sprijin social: sederea poate fi acordata conform cadrului UE, dar sprijinul financiar trebuie acordat doar dupa test de nevoie.

·        Cazare publica doar pentru persoane vulnerabile; nicio cazare de lux finantata din bani publici.

·        Pentru adultii apti de munca: sprijin limitat in timp si conditionat de angajare, cursuri de limba, participare la integrare sau dovada de vulnerabilitate reala.

·        Romania trebuie sa sustina la nivel UE regula potrivit careia noii barbati ucraineni de varsta militara, fara autorizatie de iesire din Ucraina, nu primesc automat protectie temporara si beneficii sociale.

·        Ajutorul catre Republica Moldova trebuie orientat spre proiecte verificabile: energie, interconectari, infrastructura, scoli, administratie si rezilienta, nu catre consum politic. Romania a aprobat un program de asistenta nerambursabila de 100 milioane euro pentru Republica Moldova, pe mai multi ani. [S10]

7. Pachet legislativ propus

Legea transparentei ajutorului extern: Obliga Guvernul sa publice trimestrial toate cheltuielile si angajamentele financiare catre Ucraina, Republica Moldova si programele de refugiati, cu distinctie intre bani nationali, bani UE, ajutor militar, ajutor umanitar si ajutor social.

Legea prioritatii sociale nationale: Stabileste ca niciun program extern nou nu poate fi aprobat fara evaluarea impactului asupra programelor sociale interne pentru pensionari cu venituri mici, copii, mame, persoane cu dizabilitati si familii vulnerabile.

Legea impozitului minim anti-eroziune: Inlocuieste IMCA brut cu un mecanism bazat pe risc fiscal, profitabilitate sectoriala, plati intra-grup si substanta economica.

Legea Directiei Nationale pentru Preturi de Transfer: Creeaza o structura specializata in ANAF pentru analiza marilor contribuabili, tranzactii intra-grup si profit shifting.

Legea auditului institutional national: Obliga Guvernul sa evalueze toate institutiile publice dupa cost, rezultat, atributii si posibilitate de comasare.

Legea reindustrializarii 2027-2035: Stabileste sectoarele prioritare, instrumentele de finantare, criteriile de performanta si raportarea anuala in Parlament.

Legea energiei pentru industrie si populatie vulnerabila: Introduce contracte predictibile pentru industrie si sprijin tintit pentru consumatorii vulnerabili, evitand subventiile generale risipitoare.

Legea invatamantului dual si recalificarii economice: Leaga scolile profesionale de nevoile reale ale industriei, agriculturii, energiei, constructiilor si digitalizarii administratiei.

8. Calendar de implementare

Perioada

Obiectiv

Masuri principale

Indicatori de succes

0-6 luni

Stabilizare si transparenta

Registru sprijin extern; audit cheltuieli; protectie sociala tintita; analiza marilor contribuabili

Raport public; reducere cheltuieli neproductive; lista institutiilor supuse reformei

6-18 luni

Reforma fiscala si administrativa

Directia de preturi de transfer; reguli pentru plati intra-grup; comasari institutionale; digitalizare ANAF

Crestere colectare; reducere intarzieri administrative; controale bazate pe risc

2027-2030

Reconstruire productiva

Parcuri industriale; energie pentru industrie; procesare alimentara; invatamant dual; fonduri UE

Crestere investitii productive; reducere deficit agroalimentar; crestere ocupare

2030-2035

Reindustrializare regionala

Campioni romani regionali; exporturi; lanturi de productie; inovatie industriala

Exporturi cu valoare adaugata mai mare; capital romanesc mai puternic; deficit extern redus

9. Mecanism de guvernanta si control parlamentar

·        Infiintarea unui Comitet parlamentar pentru Redresare Economica si Suveranitate Fiscala, cu raportari trimestriale ale Guvernului, ANAF, Ministerului Finantelor, Ministerului Economiei si Curtii de Conturi.

·        Indicatori obligatorii: deficit bugetar, deficit de cont curent, inflatie, colectare TVA, impozit pe profit colectat de la mari contribuabili, investitii productive, fonduri UE absorbite, costurile sprijinului extern, numarul beneficiarilor de sprijin social si rata de ocupare.

·        Publicarea tuturor rapoartelor intr-un portal unic, cu date agregate, fara informatii personale, astfel incat cetatenii sa vada unde merg banii publici.

·        Evaluare anuala independenta prin Curtea de Conturi si un consiliu consultativ format din economisti, antreprenori, sindicate, universitati si reprezentanti ai diasporei economice.

10. Obiectii anticipate si raspunsuri

Aceasta propunere este anti-multinationale? Nu. Propunerea face distinctie intre investitiile straine productive si transferul artificial de profit. Investitorii straini trebuie incurajati, dar concurenta trebuie sa fie corecta, iar profitul creat in Romania trebuie impozitat corect in Romania.

Ajutorul pentru Ucraina si Moldova trebuie oprit? Nu automat. Ajutorul poate fi justificat strategic, dar trebuie auditat, transparent, conditionat si subordonat prioritatii sociale interne.

Sprijinul pentru refugiati trebuie eliminat? Nu pentru persoanele vulnerabile. Copiii, mamele, batranii, bolnavii si persoanele cu dizabilitati trebuie protejati. Adultii apti de munca trebuie sa fie integrati economic, iar sprijinul social trebuie acordat doar pe baza de nevoie.

Reducerea deficitului inseamna austeritate? Nu neaparat. Romania trebuie sa reduca risipa, sa colecteze mai bine, sa directioneze investitiile spre productivitate si sa evite taierea programelor care protejeaza populatia vulnerabila.

Statul poate alege sectoare industriale fara sa creeze clientelism? Da, daca criteriile sunt transparente: potential de export, reducerea importurilor, creare de locuri de munca, investitii private atrase, valoare adaugata locala si audit public.

11. Concluzie

Romania are nevoie de un nou contract economic. Nu mai poate continua modelul consumului pe datorie, al taxarii excesive a muncii si consumului, al administratiei ineficiente si al productiei insuficiente.

Redresarea economica trebuie sa combine disciplina fiscala cu reindustrializarea, protectia sociala tintita cu transparenta externa, investitiile straine cu dreptatea fiscala si solidaritatea geopolitica cu prioritatea pentru cetatenii romani vulnerabili.

Formula centrala a propunerii este: mai putina risipa la stat, mai multa productie in Romania, taxe corecte, energie predictibila, capital romanesc mai puternic, fonduri europene orientate spre infrastructura productiva si transparenta totala asupra banilor care pleaca in afara tarii.

Aceasta propunere poate sta la baza unei initiative parlamentare, a unei interpelari catre Guvern, a unei motiuni simple tematice sau a unui pachet legislativ transpartinic pentru stabilizare si reindustrializare.

Anexa 2 - Surse consultate

[S1]Gandul, "Romania, lovita de un nou val de scumpiri de la 1 iulie", publicat la 1 iulie 2026. https://www.gandul.ro/actualitate/romania-lovita-de-un-nou-val-de-scumpiri-de-la-1-iulie-inflatia-ar-putea-depasi-11-unde-vor-fi-cele-mai-mari-scumpiri-20940016

[S2]Comisia Europeana, Economic forecast for Romania, 21 mai 2026. https://economy-finance.ec.europa.eu/economic-surveillance-eu-member-states/country-pages-including-country-reports/romania/economic-forecast-romania_en

[S3]OECD, Economic Surveys: Romania 2026. https://www.oecd.org/en/publications/oecd-economic-surveys-romania-2026_4844067e-en.html

[S4]Eurostat, Employment - annual statistics, 2025 data. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Employment_-_annual_statistics

[S5]Gandul, "Economistul AUR compara profiturile declarate ale multinationalelor si ale companiilor romanesti", publicat la 30 iunie 2026. https://www.gandul.ro/financiar/economistul-aur-compara-profiturile-declarate-ale-multinationalelor-si-ale-companiilor-romanesti-la-ce-concluzie-a-ajuns-dupa-ce-bolojan-a-eliminat-impozitul-pentru-companiile-mari-20938955

[S6]OECD, Global Minimum Tax / GloBE Model Rules si Transfer Pricing resources. https://www.oecd.org/en/topics/sub-issues/global-minimum-tax.html

[S7]Comisia Europeana, Temporary protection - Migration and Home Affairs. https://home-affairs.ec.europa.eu/policies/migration-and-asylum/asylum-eu/temporary-protection_en

[S8]Reuters, EU proposal to extend Ukrainian protection and limit men of fighting age, 26 iunie 2026. https://www.reuters.com/world/eu-proposes-extending-ukrainian-protection-2028-limit-men-fighting-age-2026-06-26/

[S9]UNHCR Operational Data Portal, Ukraine Refugee Situation in Romania, 2026 updates. https://data.unhcr.org/en/situations/ukraine/location/10782

[S10]Moldpres/Government of Moldova, Romania to provide Moldova with 100 million euros non-reimbursable assistance, 2022. https://www.moldpres.md/eng/economy/romania-to-provide-moldova-with-100-million-euros-

[S11]Comisia Europeana, Romania accommodation support for people displaced from Ukraine, 2025. https://home-affairs.ec.europa.eu/news/romania-extension-accommodation-support-people-displaced-ukraine-2025-03-20_en