ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Orice strategie privind gazele din Marea Neagră trebuie să pornească de la un principiu simplu: resursele naturale ale României trebuie să servească în primul rând securității și dezvoltării economiei românești, afirmă nepotul cardinalului Iuliu Hossu, artizan al Marii Uniri, domnul Ioan Hossu într-un text pe care ActiveNews îl publică mai jos.


Intrarea în producție a gazelor din Marea Neagră, în special prin proiectul Neptun Deep, reprezintă una dintre cele mai importante oportunități economice și strategice pentru România din ultimele decenii. În contextul războiului din Ucraina și al transformărilor majore ale pieței energetice europene, modul în care România va gestiona această resursă va avea consecințe pe termen lung asupra securității energetice, dezvoltării industriale și poziției geopolitice a țării.

În acest context, discuțiile privind posibilitatea stocării gazelor românești în depozite subterane din Ucraina au generat întrebări legitime în spațiul public.

1. Prioritatea fundamentală: securitatea energetică a României

Orice strategie privind gazele din Marea Neagră trebuie să pornească de la un principiu simplu:

Resursele naturale ale României trebuie să servească în primul rând securității și dezvoltării economiei românești.

Aceasta implică trei obiective majore:
•securizarea aprovizionării pentru populație
•sprijinirea industriei românești energointensive
•stabilizarea costurilor energetice pentru economie

România are sectoare economice critice care depind direct de gazul natural:
•industria îngrășămintelor
•industria chimică
•producția de energie electrică
•sistemele de termoficare urbane

În special industria fertilizanților are o importanță strategică pentru agricultura românească. Fără acces stabil la gaz competitiv, producția internă scade, iar fermierii devin dependenți de importuri mai scumpe.

2. Problema securității depozitării în context de război

Un alt element central al dezbaterii este ideea stocării unor volume de gaz în depozite subterane din Ucraina.

Trebuie luat în considerare contextul actual:
•Ucraina se află într-un conflict militar activ
•infrastructura energetică a fost în repetate rânduri ținta atacurilor
•riscurile geopolitice sunt ridicate și greu de anticipat

În acest context, apare o întrebare legitimă de strategie energetică:

Este prudent ca o parte din gazele strategice ale României să fie stocate într-o țară aflată în război?

3. O alternativă strategică: dezvoltarea depozitelor de gaze în România

O direcție logică ar fi:

Extinderea capacităților de depozitare pe teritoriul României

Aceasta ar avea mai multe beneficii majore:

1. securitate energetică crescută

Depozitele situate pe teritoriul național sunt mai ușor de protejat și controlat.

2. control asupra pieței interne

România ar putea gestiona mai eficient echilibrul dintre:
•consum intern
•industrie
•exporturi

3. dezvoltare economică

Construcția de noi depozite și infrastructură energetică ar genera:
•investiții
•locuri de muncă
•dezvoltare industrială

4. poziționarea României ca hub energetic regional

România ar putea deveni un centru regional de tranzacționare și stocare a gazelor în Europa de Sud-Est.

4. Cooperare regională, dar în condiții strategice

Gazele să fie stocate și gestionate în România, iar statele din regiune să le poată cumpăra de pe piața românească.

•România devine furnizor regional de energie
•Alte state pot achiziționa gazul necesar
•securitatea resurselor rămâne sub controlul României

5. Gazele din Marea Neagră – o șansă istorică

România:
•deține resurse importante de gaz
•este stabilă politic și membră NATO și UE
•are acces la piețele europene

Gazele din Marea Neagră pot deveni un instrument major pentru:
•dezvoltare industrială
•securitate energetică
•influență regională

Întrebarea reală este una strategică:

Cum poate România folosi gazele din Marea Neagră pentru a-și consolida propria economie și securitate energetică?

În acest sens, câteva principii devin esențiale:
•securizarea resurselor energetice pe teritoriul României
•prioritizarea consumului intern și a industriei românești
•dezvoltarea infrastructurii naționale de depozitare
•transformarea României într-un hub energetic regional