Marele dezavantaj al vârstei este că le-ai cam trăit pe toate și îți este imposibil să mai crezi tot felul de povești oferite! Și spun „dezavantaj” pentru că e foarte greu să traiești știind că vine dezastrul și tu nu poți să te ferești nici pe tine, nici pe cei din jurul tău!

Noi, ăștia mai în vârstă, am trăit socialismul, care era declarativ, plin de intenții nobile; cea mai echitabilă și justă societate pentru toți, ce își dorea fericirea pentru toată lumea, pace și bună înțelegere în lume! Pentru a realiza asta, era nevoie doar să nu mai deținem nimic! Fericirea într-o dictatură se poate realiza numai pe lipsa proprietății private, se pare! Și pentru „idealul” acesta este nevoie de un sistem represiv, care să actioneze prin frică, fiindcă oamenii nu-și doresc…să fie „fericiți„! Dar ca să faci parte din sistemul represiv trebuie să fi „avantajat” oarecum, adică „mai egal” decât cei la care le spargi capul, le rupi oasele! Dar totuși „nu așa egal” cu cei care îți ordonă cui să-i spargi capul!

După cum vedem (și am trăit), o societate uniformă plină de egali, unul mai egal decât celălalt! Și exact spre o societate identică ne îndreptăm, din nou! Nici o diferență cu dictatura care se instaurează acum prin asa zisa „resetare”! Nimic nou sub soare! Poate doar de denumire…

Societatea este și acum, a fost și atunci, împărțită între cei avantajati si cei dezavantajati, între cei care înțeleg ce se întâmplă și în cei care nu înțeleg! În cei care se împotrivesc și cei care încearcă să se pună bine cu „stăpânirea”!

Astăzi povestea oferită are ochii verzi, dar este aceeași poveste, în esența ei, cu cea cu ochii roșii!

Astăzi salvăm planeta!

Desigur doar noi cei mai „puțin egali” și mulți, care suntem obligați, fiindcă altfel nu înțelegem, să folosim biciclete, să mâncăm insecte, să stăm în frig și întuneric! Cei „mai egali” desigur pot să continuie să zboare cu avioanele private, să mănânce steak-uri de vită, distrugătoare de ozon și să-și încălzească piscina privată, sauna, să-și climatizeze palatele!

Sau l-a văzut cineva pe Ceaușescu, pe cei din conducerea de partid, stând cu noi la vreo coadă, cu două pulovăre îmbrăcat în casă, cu folie de aluminiu în spatele caloriferelor reci, mâncând „tacâmuri”*?

Nu o să-i vedeți nici pe cei care vă predică astăzi „salvarea planetei” că-i cheamă Schwab, Biden, Macron, Gates, sau cum îi mai cheamă!

Nu o sa-i vedeți nici plecând lângă voi la război cu Putin sau cu alt „dușman al democrației”!

Așa cum nu o să trăiți și nu ați trăit niciodată democrația în forma în care ne place sa ne-o închipuim! De ce? Pentru că și ea, nu este decât, în cel mai bun caz, o dictatură … a celor mulți! Iar cei mulți sunt proști, manipulabili, creduli, nu cei care gândesc, își pun întrebari, au memorie!

Cei mulți sunt cei care „îl pedepsesc” pe Putin făcându-și harakiri, salvează planeta mâncând gândaci și pe bunica „vaccinându-se”! Sunt cei care chiar cred că aleg, deși candidații le sunt impuși, iar între partidele opozante nu există nici o diferență! Sunt cei care susțin practic dictatura, mai ales dacă ea are o poveste interesantă și le face ochi frumoși!

Dictatura cu ochii verzi pare să fie una foarte seducătoare! Cel puțin acum vara și cu burta plină. La iarnă însă o să se arate în toată hidoșenia ei, căci orice fel de dictatură este hidoasă, indiferent cât de bine ar fi la început machiată!

Ioan Sperling

27.07.2022 

*tacâmuri = în socialism, gheare de găină