ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


1) Rusia atacă Ucraina la ora 5:30, în dimineața zilei de 24 februarie 2022

Am simțit nevoia să menționez nu numai ziua, ci și ora la care s-a declanșat atacul, pentru că e vorba, indiscutabil, de unul din marile evenimente ale secolului al XXI-lea. Indiferent de rezultatul Războiului, ora 5.30, 24 februarie 2022, va fi în toate cărțile de Istorie a lumii, la începutul rîndului întîi al capitolului Războiul din Ucraina. La scurt timp, după aflarea vestei, pe la 9 și ceva dimineața, am intervenit în regim de Breaking News în Jurnalul meu video pentru a-mi avertiza telespectatorii: Obișnuiți-vă cu gîndul! Din această dimineață, viața va fi altfel!

Așa a fost, pot spune acum, la finele lui 2022.

Au trecut de la declanșarea Războiului 10 luni. Zece luni în care s-au petrecut atît de multe evenimente în și în legătură cu conflictul violent din Europa încît le-am putea subsuma definiției de Accelerare a Istoriei.

Nu știm ce se va întîmpla de acum încolo în Războiul din Ucraina. Acum, la finele lui 2022, știind deja ce s-a întîmplat, putem spune că deocamdată Rusia e victorioasă.

A reușit să cucerească și să anexeze 20% din teritoriul Ucrainei, fără o declarație de Război și, prin asta, fără o mobilizare a tuturor forțelor umane și materiale. Anunțată cu surle și trîmbițe de presa occidentală , presă devenită constelație de fițuici de război, contraofensiva Ucrainei, declanșată oficial la finele lui august, a eșuat. Succesul contraofensivei ar fi însemnat ca acum, în decembrie 2022, cel puțin o jumătate din teritoriul cucerit de ruși să fie eliberat. E drept, Ucraina a eliberat cîteva localități și un petic de pămînt. În sine, se poate mîndri cu o victorie. Prin raportare la obiectivul anunțat de Volodîmîr Zelenski seară de seară, în podcastul care ține loc de contraofensivă pe teren, nu înseamnă nimic. Obiectivul Rusiei a fost chiar din debutul Războiului cucerirea teritoriului ucrainean dominat de ruși și anexarea acestuia. După ce și-a atins obiectivul, Moscova a trecut în apărare. Pentru păstrarea teritoriului cucerit, Rusia folosește strategia de paralizare prin loviturilor năprasnice administrate Ucrainei de la distanță. Repet, e vorba de situația de pe teren la finele lui 2022. Nu resping posibilitatea ca Ucraina în 2023 să recucerească teritoriile pierdute din 2014 pînă acum și să-i azvîrle pe ruși în Mare. Cum nu resping posibilitatea ca Războiul Occident – Rusia să devină din Război Rece – Război fierbinte. Avem astfel un prim efect istoric al Războiului din Ucraina: Harta Europei s-a schimbat. Ucraina a rămas fără 20% din teritoriu, Rusia și-a mărit teritoriul cu 20%.

Sînt multe efecte istorice ale Războiului de pînă acum. Pînă și o carte ar fi insuficientă pentru a le trece în revistă.
Ne vom rezuma la cîteva, mai importante:

a) Clătinarea ordinii planetare de după Căderea comunismului, în care America învingătoare în Război a rămas singura superputere a Planetei. America n-a pierdut această poziție. Numai că întîia oară după 1990, această poziție e pusă sub semnul întrebării.

b) Căderea Europei occidentale la nivelul de a cincea roată la căruța Americii. Înainte de Război, Europa Occidentală aspira la postura de concurent al Americii în cadrul unei lumi multipolare. UE își făcuse o politică externă proprie. Germania și Franța invocau o Armată Europeană. Visul unei Europe Occidentale care să-și spună cuvîntul pe plan mondial s-a prăbușit. Europa Occidentală s-a aliniat pe post de batalion în Coaliția condusă de America.

c) Confirmarea spectaculoasă a Europei de Est ca pod al Americii în Europa și în UE. Polonia, România, Statele baltice au devenit instrumente ale Americii. Atît în Războiul cu Federația Rusă, cît și în confruntarea discretă cu Europa de Vest. Spre deosebire de țările occidentale America trece în plan secund, cînd e vorba de protectorate, statul de drept, în favoarea rolului de bază militară. Prin urmare, Războiul din Ucraina a dus la o înrăutățire a democrației în România, în Polonia.

d) Compromiterea totală a marii Prese Occidentale. În timpul Pandemiei, Marea Presă Occidentală a fost un simplu mijloc de Propagandă al Puterii, practicînd pe scară largă Fake news-ul. Războiul din Ucraina a transformarea Marea Presă din instrument al Propagandei medicale în instrument al Propagandei militare.

e) Prăbușirea ONU. La fel ca și Liga Națiunilor înainte de Al Doilea Război, ONU a devenit o instituție paralizată și prin asta inutilă. Ar fi cazul să-i fie proclamat oficial Decesul.

f) Victoria direcției asiatice în fața direcției europene ca urmare a sancțiunilor aplicate Moscovei. E un moment din Istoria Rusiei în care se optează pentru teza Rusia aparține Asiei și nu Europei. Asta înseamnă că Europa nu va mai putea apela ca pînă la Război la Rusia pentru rezolvarea unor probleme precum terorismul, migrația.

2) Realegerea lui Xi Jingping ca președinte al Partidului Comunist Chinez

Așa cum am scris la vremea respectivă, cine conduce PCC, conduce China. Xi Jinping conducea China la vremea Congresului de două mandate de cinci ani. Teoretic, la Congres trebuia înlocuit. Partidul și China au fost de acord ca el să fie reales, grație unor modificări de statut și de Constituție. Alegerea unui nou lider ar fi slăbit China cel puțin prin perioada de frămîntări tipice schimbărilor la vîrf. PCC și China au considerat că o asemenea perioadă trebuie evitată în acest timp cînd China e angajată alături de Rusia, în bătălia pentru noua ordine planetară.

3) Victoria lui Victor Orban în alegerile parlamentare din Ungaria, în 3 aprilie 2022

Așa cum am scris la vremea respectivă, victoria lui Victor Orban e o palmă dată birocrației de la Bruxelles. Evident, UE a încercat să influențeze alegerile chiar în chip fățiș. N-a reușit. S-a dovedit astfel că Birocrația de la Bruxelles nu mai poate face orice. Realitate confirmată de blocarea de către Austria a admiterii în Schengen a României și Bulgariei.

4) Scandalul de corupție de la Parlamentul european

Chiar dacă în România el a fost neglijat, Scandalul va avea efecte grave asupra încrederii cetățenilor europeni în UE. Asta și pentru că Birocrația de la Bruxelles n-a dat nici un semn că-și recunoaște eșecul și că trebuie să ia măsuri. Absența măsurilor va adînci neîncrederea cetățenilor europeni în Comisia Europeană, în Parlamentul European și chiar în UE.

5) Referendumul de alipire a teritoriilor cucerite de Rusia de la Ucraina

A fost pentru Războiul din Ucraina un moment de cotitură. Cîtă vreme teritoriile erau doar cucerite militaricește, se mai putea spera într-o cedare a Rusiei la negocieri în genul:
Teritorii cucerite în 2022 în schimbul Crimeii.

Anexarea face dificile, dacă nu imposibile, negocierile. Pe de o parte, pentru că Ucraina, nu-și poate permite să piardă 20% din teritorii. Pe de alta pentru că Rusia nu-și permite să renunțe la ele.
Pentru Occident anexarea a semnalat că Federația Rusă nu dă înapoi.

Topul primelor cinci evenimente care s-a dovedit simple plesnituri mediatice

1) Nominalizarea Giorgiei Meloni ca prim ministru al Italiei

Văzută la vremea respectivă ca un cutremur, evenimentul s-a dovedit o simplă plesnitoare mediatică. Nimic din ceea ce făgăduia Meloni în campanie stîrnind frisoane birocrației de la Bruxelles nu s-a întîmplat. Se confirmă bănuiala că victoria așa-zisei Extreme Drepte în Italia a fost o Operațiune a Sistemului care și-a propus prin asta să compromită Suveranismul. Cine ca mai vota în Italia pentru un partid suveranist după ce ajuns la putere, partidul lui Meloni nu și-a îndeplinit niciuna din bubuitoarele făgăduieli electorale.

2) Vizita lui Nancy Pelosi în Taiwan

Urmărită de întreaga planetă ca o provocare a Chinei la Război, vizita n-a avut nici un efect asupra Istoriei. Tentativa de pupare a mîinii lui Zelenski a egalat vizita în plan mediatic.

3) Alegerile legislative din SUA

Profețite ca un moment de cotitură în Istoria Americii și a Lumii, alegerile din SUA n-au schimbat nimic în politica externă și internă a Americii. Și nu pentru că republicanii n-au cîștigat la scor, ci pentru că Statul paralel, cel care l-a dat jos pe Donald Trump, e cel care conduce America. Și dacă ar fi învins la scor republicanii, tot nu s-ar fi schimbat ceva în politica Americii, dictată de statul din dosul perdelei.

4) Ucraina și Moldova primesc statutul de țări candidate la UE

Văzută la vremea respectivă ca un cutremur în politica europeană, decizia n-a avut nici un efect în realitate.
Nu de alta, dar mai toate țările nemembre ale UE sînt ademenite cu perspectiva admiterii în UE.

5) Moartea Reginei Elisabeta a II-a

Uriaș spectacol mediatic, moartea Reginei n-a reușit să influențeze nici măcar poziția Casei Regale în viața politică a Angliei, d-apoi viața politică a țării. După ce-a devenit Rege, Charles s-a dovedit mai mediocru decît pe vremea cînd pretindea succesiunea. Ce-o fi făcînd el de cînd a ajuns Rege? Împletește vreun ciorap de lînă?