M-au interzis din nou pe TikTok. Nu vor să fiu activ între cele două tururi. VIDEO Twitter/X urmat de o OPINIE de Avram Gal

Avram Gal: Disperarea sistemului: Cenzurarea maestrului Ion Cristoiu, ultimul semn că puterea se teme de adevăr

Într-un gest de o gravitate majoră, care nu mai poate fi trecut sub tăcere, contul de TikTok al maestrului Ion Cristoiu – unul dintre cei mai erudiți și curajoși gazetari ai României – a fost închis pentru a doua oară. Nu este o coincidență și nu este o eroare tehnică. Este o formă brutală de cenzură politică, operată sub masca unor „încălcări ale politicilor platformei”, dar evident sincronizată cu interesele celor care conduc astăzi România pe căi din ce în ce mai opace și autoritare.

Maestrul Cristoiu – jurnalist cu o carieră de decenii, fost director al Evenimentului Zilei, observator acut al istoriei și analist politic fără echivalent – a fost printre puținii intelectuali publici care au demascat cu luciditate lovitura de stat din 6 decembrie 2024, când alegerile prezidențiale au fost anulate abuziv, iar voința populară a fost aruncată la coșul istoriei.

Pe TikTok, maestrul reușise să creeze o comunitate tânără, informată și sceptică, prezentând știri internaționale pe care nicio televiziune din România nu are curajul să le abordeze – de la conspirațiile tăcute ale establishmentului occidental, până la adevăruri incomode despre dubla măsură în democrație.

Este limpede că această a doua suspendare – survenită cu doar 3 zile înainte de reluarea alegerilor prezidențiale din 4 mai – nu este o întâmplare. Vocea lui Ion Cristoiu deranja. Deranja pentru că spunea adevărul. Deranja pentru că nu se supunea. Deranja pentru că arăta, postare cu postare, că România trăiește o democrație simulată, în care libertatea de exprimare există doar pentru cei care aplaudă.

Închiderea pentru a doua oară a contului de TikTok al maestrului Ion Cristoiu, la doar trei zile înainte de reluarea alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, nu este doar un gest de cenzură. Este o operațiune politică calculată, cu ținte precise și efecte colaterale anticipate.

În spatele acestui gest aparent „tehnic” se poate ascunde un obiectiv clar: filtrarea electoratului sceptic, acel segment activ, informat și greu de manipulat, care consumă alt tip de conținut decât cel livrat de mass-media oficială. Electoratul care, grație platformelor precum TikTok, își formează opinii independente și îndrăznește să pună întrebări incomode. Iar maestrul Cristoiu era, în acest sens, un catalizator al trezirii civice.

Prin eliminarea contului său, puterea lovește exact acolo unde îi este teamă: în nucleul tăcut, dar emergent, al celor care nu mai cred în poveștile oficiale, care și-au pierdut încrederea în instituțiile capturate politic și care începuseră să organizeze tăcut o opoziție a gândirii critice. Este un public tânăr, urban, cu acces direct la surse alternative de informație, greu de dus cu vorba în talk-show-uri aranjate. Este publicul care nu votează din instinct de turmă, ci din convingere. Și exact acest tip de alegător deranjează.

Spre deosebire de electoratul captiv al televiziunilor de partid, care este hrănit zilnic cu lozinci, promisiuni și simulacre de echilibru, publicul lui Ion Cristoiu era în afara sistemului. Și, tocmai de aceea, trebuia eliminat. Sau, în limbajul puterii, „demobilizat” electoral.

Acest gest transmite un mesaj limpede: actualul regim nu vrea o competiție electorală reală, ci un simulacru controlat. O campanie în care doar vocile convenabile sunt tolerate. O societate în care jurnalismul autentic este mut, iar cetățeanul conștient este blocat de la sursă. Nu se mai încearcă convingerea alegătorilor prin argumente – se urmărește reducerea lor la tăcere prin eliminarea vocilor care îi inspiră.

Actualii conducători ai țării – cocoțați la putere prin aranjamente de laborator, nu prin vot real – nu tolerează vocile incomode. Nu mai au nevoie de presă liberă, ci de propagandă omogenă, de „jurnaliști de casă”, de „formatori de opinie” cu centură de partid. În acest climat, Ion Cristoiu a rămas un samizdat viu, un disident care, de pe TikTok, nu făcea altceva decât ceea ce ar trebui să facă orice jurnalist: să pună întrebări, să denunțe abuzuri, să apere adevărul, chiar și atunci când devine periculos.

În fond, ce tip de electorat își dorește actuala putere? Unul obedient, ușor de speriat, bombardat de frici și zvonuri, hrănit cu imaginea unui inamic fals – ba Rusia, ba extremismul, ba „știrile false” – dar căruia să nu i se dea niciodată adevărul despre ce s-a întâmplat pe 6 decembrie 2024: o lovitură de stat prin anularea alegerilor democratice.

Adevărul rostit de Cristoiu devenise o amenințare directă pentru acest sistem. Iar eliminarea lui din spațiul virtual, într-un moment electoral cheie, e dovada că nu ne aflăm într-o democrație funcțională, ci într-un regim al simulării controlate. Un regim care vrea alegeri fără alegători reali, jurnalism fără jurnaliști incomozi și o națiune fără memorie.

Întrebarea nu mai e doar „de ce i-au închis contul lui Cristoiu?”. Ci „cine urmează?”

Și mai ales: „ce facem noi cu tăcerea asta impusă?”

Închiderea contului său este un semnal de alarmă pentru întreaga presă românească, dar și pentru cetățenii care încă mai speră că democrația poate fi salvată. Nu vorbim doar despre un jurnalist cenzurat. Vorbim despre o țară în care se închid vocile critice exact atunci când poporul trebuie să voteze. Într-un asemenea context, tăcerea nu mai este o opțiune. Tăcerea devine complicitate.

Ce urmează? Pe cine va mai deranja vocea maestrului Cristoiu? Pe cine vor mai închide, suspenda, elimina înainte de 4 mai? Și, mai ales, cine va avea curajul să vorbească în locul celor reduși la tăcere?

Alegerile din 4 mai sunt, poate, ultima șansă reală a românilor de a face exact contrariul a ceea ce urmărește actuala putere prin cenzura lui Ion Cristoiu: nu tăcerea impusă, nu frica dirijată, ci revenirea la libertatea de exprimare, la pluralismul ideilor și la demnitatea unei democrații autentice.

P.S.: ROMÂNIA, înainte de toate!

Avram Gal