Cu prilejul aniversării liderul uneia dintre cele două țări Vladimir Putin, președintele Rusiei, a ținut un mesaj către națiune. De la început pînă la sfîrșit, discursul lui Vladimir Putin care merită o radiografie rece, profesionistă și nu un soi de etichetare de propagandă bolșevică gen Delirant, Halucinant, dovada sărăciei de limbaj a presei dar mai ales a Pădurilor din care vin ștafetele, se vrea o dare de seamă făcută Poporului rus. Chiar referirile la rolul determinant al Occidentului în declanșarea Războiului, țin tot de comunicarea cu Poporul. Prin asta Vladimir Putin a ținut să-i convingă pe ruși că sacrificiile umane și materiale de pînă acum sînt justificate, deoarece Patria e în primejdie. Exploatînd implicarea tot mai mare a Occidentului în Război, Vladimir Putin i-a avertizat pe ruși că se află în fața unui Război care pune la îndoială însăși existența Rusiei. De remarcat și atenția deosebită arătată văduvelor de război, rușilor care luptă în Ucraina, atenție transpusă în măsuri social-economice deosebite.

În mai multe rînduri, am atras atenția că implicarea tot mai fățișă a Occidentului în Război, ajunsă în vecinătatea trimiterii de trupe să se lupte cu militarii ruși, nu face altceva decît îi asigură lui Putin suportul popular de care are nevoie. A fost o vreme, la începutul Războiului, cînd propaganda occidentală a încercat să provoace în rîndul rușilor Sindromul Vietnam, de care au suferit americanii. Americanii a pierdut la scor războiul din Vietnam , pentru că propaganda oficială n-a reușit să răspundă satisfăcător întrebării: Ce căutăm noi în Vietnam?

Strădania de a justifica lungul șir de coșciuge care veneau din Vietnam prin nevoia ca America să apere valorile lumii libere s-a dovedit un eșec. Altceva era dacă, de exemplu, China și URSS, care sprijineau pe șest Vietnamul de Nord, s-ar fi implicat fățiș în Război și, mai mult, ar fi sprijinit comandouri vietnameze să comită atentate pe teritoriul american.

Sindromul Vietnam n-ar fi fost prea greu de creat în Rusia lui Vladimir Putin. Pierderile umane și materiale ale Rusiei, sacrificiile provocate de sancțiuni, propaganda prin presa occidentală favorizau ivirea și creșterea unei nemulțumiri populare sub semnul întrebării: Ce căutăm noi în Ucraina?

Pentru a-și asigura sprijinul popular Vladimir Putin a prezentat Războiul ca fiind unul de Apărare a Patriei încercuite și puse la îndoială de Occident. La început justificarea n-a avut prea mare succes. Treptat-treptat, Occidentul, în frunte cu America s-a implicat în Război infinit mai mult decît ceea ce spunea sloganul Noi n-avem nimic cu Federația Rusă. Noi doar ajutăm poporul ucrainean atacat de o mare putere militară. Implicarea a avut loc fățiș, ostentativ chiar. Momentul festiv al deciziei de a trimite armament ofensiv a fost punctul culminant al transformării Războiului ucraineano-rus într-un Război Occident – Federația Rusă. Mult mai grav, retorica liderilor occidentali a început să folosească sintagme precum Înfrîngerea Rusiei, Zdrobirea Rusiei. Încălcînd grav normele internaționale care interzic propaganda de tip nazist împotriva unei etnii, a unui popor, stigmatizarea unui cetățean pentru simplul motiv că e de o anume etnie sau de o anume rasă, Occidentul a declanșat o rusofobie incredibilă, de la excluderea sportivilor și artiștilor ruși de competițiile internaționale pînă la eliminarea culturii ruse clasice din spațiul public. Cetățeanul rus s-a simțit amenințat de Occident nu ca un sprijinitor al lui Putin, ci pur și simplu, pentru că se născuse rus.

Toate aceste lucruri n-au făcut altceva decît să-l confirme pe Putin în tezele sale privind Războiul pentru Apărarea Patriei.

Sindromul Vietnam ar fi făcut o parte a rușilor aliații Occidentului.

Sindromul Rusia încercuită! a transformat fiecare rus în sprijinitor al lui Putin, așa cum invadarea URSS de către Germania a făcut ca rușii să uite teroarea stalinistă și să se așeze sub comanda lui Stalin. De aceea mi s-a părut de o imbecilitate dezarmantă graba cu care multe televiziuni și site-uri au titrat Delirantul discurs al lui Putin, pentru afirmația Nu noi am pornit Războiul. Discursul lui Ptuin nu s-a adresat românilor, ci rușilor. Minimul profesionalism cerea ca toate referirile la discurs să țină cont de acest adevăr.

În Mesajul său, pentru a-i convinge pe concetățenii săi că Rusia se bate cu Occidentul și nu cu Ucraina și că, astfel, Războiul e pentru ruși unul de viață și de moarte, Vladimir Putin a convocat multe dovezi din ultima vreme.

După opinia mea, n-avea nevoie de această trecere în revistă a implicării Occidentului în Război pînă în vecinătatea bombardării Moscovei.

Avea la dispoziție exemplul din aceste zile al președintelui Biden. La o adică îi putea avertiza pe ruși să fie atenți la Discursul lui Biden din 21 februarie 2023.

Spuneam că liderul uneia dintre cele două țări combatante a ținut un Mesaj către națiune cu prilejul împlinirii unui an de Război.

Ar fi fost normal ca și liderul celeilalte țări combatante, Ucraina, Volodîmîr Zelenski să procedeze la fel:

Să țină un mesaj către națiune în c re să vorbească despre Război, despre cauzele sale și, mai ales, despre sacrificiile umane și materiale făcute de ucraineni.

Vladimir Putin a consacrat o parte a Discursului său măsurilor social-economice în sprijinul văduvelor de război, al familiilor care au membri pe front.

Ar fi fost normal ca și Volodîmîr Zelenski să anunțe măsuri social-economice pentru văduvele de război. Mai mult ar fi trebuit să se refere la situația refugiaților, la administrarea acelei părți din țară care nu e în război, la strădania de a supraviețui atacurilor rusești asupra infrastructurii.

Mesajului lui Zelenski ar fi trebuit să-i urmeze un discurs ținut de Biden la Casa Albă în care s-ar fi reafirmat sprijinul pentru eroicul popor ucrainean.

Nu s-a întîmplat așa.

Misiunea de a ține un discurs la aniversarea unui an de Război și-a asumat-o președintele Americii, Joe Biden. Acesta a venit în pentru asta în Europa, mai precis în Polonia, cît mai aproape de Ucraina, dar și de Rusia. Președintele american nu s-a limitat să invoce ajutorul dat de Occident Ucrainei. Întregul său discurs a fost consacrat Războiului pe care-l duce Occidentul cu Federația Rusă. Evident, invocînd voința de fier a Americii și a Occidentului în Războiul nu numai cu Putin, dar și cu autocrații din întreaga lume. În nici o clipă Biden n-a amintit cuvîntul pace. Întreg discursul a stat sub semnul mergem mai departe nu doar cu Războiul, dar și cu escaladarea Războiului. Și pentru a ne convinge că Occidentul merge mai departe și cu escaladarea, Joe Biden i-a dat un pupic în public Maiei Sandu pentru înscrierea Moldovei în frontul antirus.

Presa lumii a difuzat cele două discursuri ca fiind expresia unei confruntări între Joe Biden și Vladimir Putin. Programîndu-și discursul după cel al lui Putin, Joe Biden a ținut să sublinieze pînă la ostentație că discursul său e o replică la discursul lui Putin.

Din evenimentele zilei de marți, 21 februarie 2023 pot fi trase următoarele concluzii:

America și Occidentul au renunțat și la ultima așchie de păstrare a aparențelor.

Războiul din Ucraina a fost recunoscut oficial ca Războiul dintre Occident și Federația Rusă.

Vladimir Putin și-a asumat ipostaza de lider al lumii care se bate cu America și Occidentul.

Joe Biden l-a confirmat, dezvăluind că America și Occidentul sînt în Război cu o parte a lumii ce are drept lider Rusia. Războiul Rece s-a dus între două superputeri: SUA și Uniunea Sovietică. De la o vreme, China a făcut figură aparte. Discursul și faptele lui Biden anunță un nou Război rece, avînd în vedere specificul, Un Război rece pe cale de a deveni cald, dacă nu chiar prea cald. Acest Război rece angajat de America se desfășoară împotriva Federației Ruse, recunoscută drept superputere.

Din puterea regională care e Rusia (URSS a fost superputere) Rusia lui Putin e tratată de America drept superputere. Superputerea împotriva căreia s-a mobilizat America pentru a repurta victoria.

Ce altceva își dorea Vladimir Putin?

Adevăratele superputeri sînt însă America și China.

Ce face China văzînd că America s-a angajat în Război cu Federația Rusă?

Își freacă mîinile de bucurie.

Știți cine a cîștigat din Războiul dintre Imperiul Bizantin și Imperiul Sasanid, moștenitorul Imperiului Persan?

Un al treilea:

Arabii!