Doar intuiam că lumea va fi altfel ca urmare a acestui război.

Azi, după un an de evenimente legate de Război, pot spune că profeția mea s-a îndeplinit.

Lumea arată altfel.

În privința schimbărilor din Lume, nu-mi imaginam atunci, în 24 februarie 2022, că vor fi atît de mari. Războiul va dura. De fapt noi am asistat în zilele acestea nu la aniversarea unui an de la declanșarea Războiului, ci la prefațarea unui nou an de Război. Pînă azi Războiul s-a desfășurat într-un fel. De azi înainte el se va desfășura altfel. Și după faptele care se văd, va fi vorba de mondializarea războiului.

Să trecem în revistă, principalele mutații din lume ivite ca urmare a Războiului din Ucraina:

1. Întoarcerea Rusiei la epoca URSS. În epoca URSS, Rusia a fost ruptă de Occident, spre satisfacția ambelor părți. A Rusiei, care s-a întors la condiția de țară care nu aparține Europei. A Occidentului, care a scăpat, prin Revoluția bolșevică, de concurența politică și economică a unei Rusii țariste. Surprinsă de căderea țarului în plină decolare economică și politică, ea ar fi pretins un loc la masa Marilor Puteri, a puterilor care administrau Europa. Firește, URSS a fost un pericol pentru țările occidentale, prin teza Revoluției mondiale. După ce însă Rusia lui Stalin a renunțat la teza exportului de Revoluție, pericolul întruchipat de comunism a fost mult mai mic decît cel întruchipat de o Rusie occidentalizată.

2. Răsturnarea ierarhiei de Putere în UE. Pînă la Război, Uniunea Europeană era dominată de vocile liderilor din Europa de Vest, ale celui francez și ale celui german, îndeosebi. După un an de Război se poate constata o schimbare. Vocile cele mai ascultate sînt ale liderilor din Est. Liderii din Vest par a asculta de îndemnurile la o și mai mare implicare în Război venite de la liderii din Est. Sînt două cauze ale acestei situații:

a) Liderii din Est sînt unelte de presiune asupra celor din Vest din partea Americii. Războiul din Irak a fost unul dintre momentele care au dezvăluit falia din Est și Vest în planul relației cu America. Estul a sprijinit necondiționat America, acuzînd Vestul că e lipsit de experiența ocupației rusești. De ce sînt liderii de Est de partea Americii și nu a Europei Occidentale? Pentru că de dragul colaborării militare America închide ochii la încălcarea democrației. Europa occidentală, cu se vede chiar și acum în cazul Poloniei, nu trece cu vederea derapajele liderilor din Est tentați de autoritarism din cauza lipsei de experiențe democratice mult timp.

b) Liderii din Est exploatează populist antipatia istorică a popoarelor din Est față de Rusia. Bombănelile stîrnite de proasta administrare a țării sînt contracarate de fluturarea pericolului rusesc. În unele țări precum România opoziția din presă e etichetată ca făcînd jocul Moscovei.

3. Recunoașterea Rusiei drept mare putere. Pînă la anexarea Crimeii, dar și după aceea, pînă la invadarea Ucrainei, Rusia a fost tratată cu o anume îngăduință de către Occident. America a făcut ce-a vrut pe planetă, convinsă că Rusia e ocupată cu digestia miliardelor obținute din exportul de materii prime. Pentru Occident Rusia era doar o vacă de muls. O țară tipică Lumii a Treia. Piață de desfacere a produselor occidentale, piață de acaparare a materiilor prime. În materie de ideologie, Rusia nu mai era Rusia lui Lenin, nici măcar Rusia lui Tolstoi. Era Rusia consumerismului, a însușirii de-a valma a valorilor occidentale și a tot mai marelui dispreț față de identitatea națională. Semnificativ rămîne strigătul de revoltă al lui Soljenițîn la întoarcerea în țară, unde a descoperit o societate care maimuțărea tot ce avea mai grețos Occidentul. E drept, la Moscova, veneau în vizită Merkel, Macron, premierul Marii Britanii. Veneau însă nu ca la o Mare Putere. Veneau ca la o Țară de mîna a doua din siajul Occidentului. Nu-și permiteau să fie umilitori ca în cazul coloniei numite România. Erau politicoși, zîmbitori, dar nu se temeau de Rusia. Se simțeau ca în preajma unui dulău uriaș, dar îmblînzit de stăpîn. Pe un asemenea dulău îl mîngîi fără să se temi că te va rupe în bucăți. Alintarea ta are ceva disprețuitor, mai ales că e însoțită de politețuri ieftine. Războiul din Ucraina a schimbat fundamental imaginea Rusiei în Occident. E imaginea unei Rusii agresive, criminale, dar a unei Rusii înfricoșătoare. Dulăul nu se mai lasă mîngîiat de cuconițe. Mîrăie amenințător. Cuconițele îl fac în tot felul. Da, dar îl privesc cu groază. Pentru Occident Rusia e azi un Imperiul al Răului. Da, dar nu mai e o dulcică.

4. Înainte de declanșarea Războiului, Europa, aflată sub puterea motorului franco-german, se pregătea să-și asume rolul de actor major în viața internațională. Între China și SUA (din punct de vedere economic Rusia era și mai e o putere regională) urma să se așeze Uniunea Europeană. UE avea deja politică externă proprie și lucra la o Armată proprie. Din punct de vedere economic, UE, ca putere independentă, reprezenta pentru America un pericol mai mare decît China. Francezii puneau la îndoială NATO, în care vedeau o formulă a Americii de a conduce Occidentul. Azi UE a devenit o simplă anexă a Americii. NATO și-a regăsit vocația inițială: Cea de Organizație prin care SUA conduc întreg Occidentul. Putem spune că marea învinsă e știută deja: Uniunea Europeană.

5. Cartea lui Donald Trump America crispată se ocupă pe larg de ceea ce fostul președinte crede a fi marea nedreptate a secolului. În timp ce America vîră bani în înarmare, în asigurarea rolului de sentinelă a Occidentului, neglijînd lucrările publice, protecția socială, țări precum Germania, Coreea de Sud acordă bani puțini Apărării pentru a investi în lucrări publice, în protecție socială. Pandemia a arătat că Sistemul de sănătate al Germaniei e net superior celui al Americii. De ce? Pentru că America a vîrît bani în Apărare, inclusiv în apărarea Germaniei, în timp ce Germania a vîrît banii în Sistemul de sănătate, încredințată că o apără America. La un an de la declanșarea Războiului, țările occidentale investesc masiv în Apărare. Germania a angajat sume înspăimîntătoare. Cu banii luați de la Protecția socială. E mai mult decît semnificativ că America laudă țările UE nu după puterea statului de drept, nu după viața bună a cetățenilor lor, ci după procentajul cît mai mare din buget acordat Apărării. Pot muri cu zile oamenii în spitale. Dacă România a investit în Apărare, cumpărînd armament de la americani, merită mîngîiată pe creștet. Singurul lucru lăudat de noua ambasadoare americană e suma uriașă investită de regimul Iohannis în cumpărarea de armament.

6. Cuvîntul de ordine în toată lumea e azi Înarmarea. Pe vremuri în toate democrațiile erau partide, ONG-uri care se ridicau împotriva înarmării, a pregătirilor de război. La un moment dat, decizia Americii de a instala în Europa rachete cu rază medie de acțiune a stîrnit în toată Europa mari agitații populare. Intelectualii, studenții se legau cu lanțuri în fața bazelor militare NATO. Azi toate țările occidentale se înarmează pe rupte. Ați auzit de vreun protest, măcar on line, al scriitorilor, al artiștilor occidentali? Lupta pentru pace era stindardul partidelor de Stînga din Occident. Ați auzit în ultimul an cuvîntul Pace? Porumbelul era pe vremuri simbolul Păcii. Azi porumbelul Păcii a fost pus pe grătar. Fac din el friptură Americanii.

7. Sub pretextul amenințării rusești, în tot Occidentul s-au adus grave atingeri libertății de expresie. Nici în miezul cel mai fierbinte al Războiului Rece n-a fost o mai mare cenzură în numele unui pericol extern. Seymour Hersh a avut un ecou uriaș cu denunțarea crimelor comise de pușcașii marini în Vietnam într-un război prezentat de oficialii americani ca menit a apăra lumea liberă de pericolul comunist. Zilele acestea același Seymour Hersh a publicat un articol prin care denunța o operațiune ilegală a administrației americane: Sabotarea Nord Stream.

Presa americană l-a boicotat. Aceeași presă care a salutat și amplificat dezvăluirile lui Hersh despre ilegalitățile CIA în New York Times. Da, lumea e altfel. E lume în care cîinele de pază al democrației, presa, s-a umplut de rîie. Nu latră Puterea. O linge.

8. După Căderea Comunismului toți liderii occidentali au evidențiat drept una dintre principalele cauze fetișizarea propagandei. S-a spus că democrațiile nu cred în puterea propagandei, deoarece viața e cea care dictează convingerile, și prin urmare atenția s-a concentrat asupra îmbunătățirii cotidianului. Războiul din Ucraina a adus cu sine o revenire spectaculoasă în discursul public a fetișizării propagandei din comunism. Considerați ca și în comunism niște proști ușor de mînuit, încapabili să descopere ei înșiși adevărul, cetățenii sînt supuși de liderii politici unui bombardament masiv cu fake newsuri, cu argumente propagandistice. Se avertizează la cele mai înalte nivele asupra pericolului întruchipat de propaganda rusă, de parcă în democrațiile europene cetățenii ar fi lipsiți de minimul discernământ presupus de votul în cunoștință de cauză.

9. În paralel cu confruntarea militară de pe teren, s-a desfășurat, timp de un an, un Război mult mai profund și care va continua să se desfășoare:

Războiul pentru reașezarea Lumii.

Din 1990 încoace, Lumea e dominată de America, superputerea care a cîștigat Războiul Rece. Această orînduire planetară e contestată de alte mari Puteri: China, India, Rusia. Fiecare dintre aceste mari puteri vrea un loc la masa unde se împarte Lumea.

America refuză Lumea multipolară. Ea vrea să fie mai departe singura Superputere. Rusia a declanșat nu atît Războiul împotriva Ucrainei, cît mai ales Războiul împotriva Americii. Deși n-o sprijină fățiș, alte mari Puteri sînt în spatele ei. America a apelat la o Coaliție multinațională. Deocamdată Războiul nu s-a mondializat. Dacă se va întîmpla asta, vom vedea o Coaliție multinațională și împotriva Coaliției conduse azi de America.

10. Orice Război declanșat de oameni, e la început stăpînit de oameni. Treptat-treptat, Războiul scapă de sub controlul oamenilor. Pentru că el își are logica sa. E logica sistemelor necibernetice, lipsite de retroacțiune negativă. Logica unui incendiu într-o pădure. Fiecare nou copac nu oprește incendiul, ci îl sporește. La fel și Războiul din Ucraina. Punînd stăpînire pe liderii politici (ruși, ucraineni, occidentali), el nu face altceva decît să se extindă, să escaladeze.

Un incendiu de pădure, dacă nu e stins la timp de oameni, se oprește doar cînd întreaga pădure e arsă. El nu poate trece mai departe pentru că s-a terminat Pădurea.

Se va opri Războiul din Ucraina doar cînd pîrjolul va arde întreaga Planetă?