Și, iată, acest document ne-a parvenit! Nu așa cum l-am dorit noi, ci sub forma explicației oficiale că românii nu au dreptul să știe ce conține pentru că – țineți-vă bine! – „Există un risc clar și previzibil ca dezvăluirea unor astfel de informații, având în vedere această sensibilitate, ar putea aduce consecințe dăunătoare climatului de încredere reciprocă dintre cei autoritățile acestei țări și ale Uniunii Europene”.

Pentru ca toți cititorii să înțeleagă despre ce este vorba, iată și traducerea acestui document cu adevărat senzațional:

 „COMISIA EUROPEANĂ

DIRECȚIA GENERALĂ MOBILITATE ȘI TRANSPORT

Direcția B – Investiții, Transport inovator și durabil

Directorul

Bruxelles, 28 aprilie 2023

MOVE.DDG1.B.1(2023)4540497

Biroul

Reprezentantului Permanent al Romaniei la Uniunea Europeană

Reprezentanța Permanentă a România la Uniunea Europeană

Avenue de Cortenbergh 107

1000 Bruxelles

bru@rpro.eu

Răspunsul la o solicitare în temeiul articolului 5 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la programele europene documentele Parlamentului, Consiliului și Comisiei.

Stimate Reprezentant Permanent,

Comisia Europeană a primit o cerere de solicitare cu privire la posibilitatea dezvăluirii unui document provenit de la Comisie de către autoritățile dumneavoastră. Această cerere se bazează pe articolul 5 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentul European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la Documente ale Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei. (1)

Se referă la următorul document provenit de la Comisie: MOVE.DDG1.B/HR/165005.

Ca răspuns la solicitarea dvs., Direcția Generală Mobilitate și Transport consideră că acest document este acoperit de excepția de la dreptul de acces prevăzută la Articolul 4 alineatul (1) litera (a) a treia liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.

Într-adevăr, documentul pe care reclamantul urmărește să îl obțină se referă la un subiect sensibil din punct de vedere politic chestiune care implică discuții recente între un stat membru și o țară vecină.

Există un risc clar și previzibil ca dezvăluirea unor astfel de informații, având în vedere această sensibilitate, ar putea aduce consecințe dăunătoare climatului de încredere reciprocă dintre cei autoritățile acestei țări și ale Uniunii Europene. Prin urmare, excepția prevăzută la Articolul 4 alineatul (1) litera (a) a treia liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 se aplică acestui document.

În conformitate cu articolul 4 alineatul (6), am analizat dacă accesul parțial ar putea fi acordat pentru documentul solicitat. Cu toate acestea, avînd în vedere natura și structura documentului, accesul parțial semnificativ nu ar fi posibil fără a submina protecția interesele publice descrise mai sus. Prin urmare, am concluzionat că documentul solicitat este în întregime acoperit de excepția prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (a), prima liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.

În lumina celor de mai sus, Direcția Generală Mobilitate și Transport nu poate fi de acord cu dezvăluirea publică a documentului solicitat.

Cu stimă,

Herald RUIJTERS

Semnătură electronică”

***

Ați mai văzut așa ceva? Practic, tot ce s-a spus în spațiul public despre Canalul Bâstroe a fost o mare minciună, rostogolită și de Klaus Iohannis, și de Bogdan Aurescu și, în general, de toate autoritățile românești, cu intenția clară de a ascunde un adevăr care vorbește despre complicitatea acestora cu structurile UE pentru a favoriza Ucraina în detrimentul intereselor românești!

Ce aflăm noi din acest document senzațional? Că există un dosar al Cazului Bâstroe pe care opinia publică din România nu trebuie să-l vadă pentru că lucrurile sînt atît de grave, încît ar afecta, pe de o parte, relația dintre România și Ucraina, și, pe de altă parte, relația amîndurora cu Uniunea Europeană! Pe bază de consecință, documentul/documentele din acest dosar sînt, practic, secretizate sub incidența din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, Articolul 4 alineatul (1) litera (a) a treia liniuță.

Judecați singuri, stimați cititori, și imaginați-vă ce conține acest blestemat de dosar, încît să fie secretizat pentru cetățenii români!

Este extrem de important să vedem cum s-a ajuns la acest răspuns din partea Comisiei Europene, semnat de Herald Ruijters, Director at European Commission:

– 28 februarie 2023: Ne-am adresat mai întîi Reprezentanței Permanente a României pe lîngă Uniunea Europeană și, după o convorbire cu secretariatul instituției, am adresat în scris, doamnei Clara Staicu, Reprezentant Permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană, solicitarea să ni se trimită „o copie după adresa ce v-a fost trimisă de Comisia Europeană din 16 ianuarie 2023, referitoare la o solicitare din partea Ucrainei în chestiunea Canalului Bîstroe”.

– 6 martie 2023: Imediat, am primit răspunsul doamnei Clara Staicu, care, recunosc, m-a iritat, motiv pentru care îi cer acum scuze. Iată acest răspuns, pe care, pe nedrept, eu l-am considerat atunci ca pe un refuz nejustificat, deși, cum veți vedea, decizia era a UE:

– 7 martie 2023: Chiar a doua zi, m-am adresat direct doamnei ambasador Iulia Matei, Reprezentant Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, cu următoarea solicitarea: „să-mi puneți la dispoziție întreaga documentație referitoare la „Dosarul Bîstroe” pe care o aveți, în special acea adresă din 16 ianuarie 2023 trimisă de Comisia Europeană, referitoare la o solicitare din partea Ucrainei în chestiunea Canalului Bîstroe”.

– 14 martie 2023: Răspunsul pe care l-am primit doar după cîteva zile este unul care schimbă complet în bine imaginea despre autoritățile noastre de la Bruxelles. În afară de promptitudine, echipa Reprezentanței permanente a României pe lîngă Uniunea Europeană, doamna ambasador Iulia Matei și doamna adjunct Clara Staicu, au arătat și disponibilitatea de a ne sprijini în demersul nostru pe lîngă Comisia Europeană!

Astfel, în 14 martie a.c., RPRUE ne-a comunicat:

– 14 martie 2023: Drept urmare, în aceeași zi am transmis în scris răspunsul, în care rugam RPRUE să facă în numele nostru toate demersurile către Comisia Europeană pentru obținerea documentației despre Canalul Bâstroe.

– 28 aprilie 2023: Direcția generală mobilitate și transport din cadrul Comisiei Europene transmite Reprezentanței Permanente a României pe lîngă Uniunea Europeană răspunsul la solicitarea noastră, în documentul pe care vi l-am prezentat mai sus, răspuns pe care RPRUE ni l-a retrimis în aceeași zi.

Acesta este maratonul pe care a trebuit să-l facem pentru a obține o adresă care, în viziunea noastră poate lămuri chestiunea Bâstroe, mai exact cum de a fost posibilă situația în care ne-am trezit, nu numai cu săpături care adîncesc canalul artificial de pe teritoriul Ucrainei și care produce grave dezechilibre în Delta noastră, ci și cu proiectul unei hidrocentrale despre care ucrainenii au vorbit în cererea lor către UE!

Nu știu cine își mai amintește că acum cîteva săptămîni „ActiveNews” a publicat o schiță cu planul Ucrainei privind investițiile de pe brațul Chilia, mai exact în portul Izmail. Practic, brațul Chilia devine navigabil și închide transportul pe brațul Sulina, făcînd din Izmail principalul port la Dunăre:

Dacă ne gîndim că Ucraina este acum într-un devastator război cu Federația Rusă, este normal să ne întrebăm: cum ar putea această țară să facă o astfel de investiție de milioane de euro? Răspunsul l-a găsit Marius Tucă acum cîteva zile chiar în timpul emisiunii sale, citind, pur și simplu, informarea de presă din 26 aprilie 2023 de pe site-ul Ambasadei SUA în Ucraina, după vizitarea porturilor Reni și Izmail de către ambasadorul american Bridget A. Brink. Iată captura de pe pagina ambasadei americane cu traducere în limba română:

Citind acest Press Release de pe site-ul ambasadei SUA în Ucraina, aflăm despre investiții majore ale guvernului american pentru modernizarea portului Reni și extinderea portului Izmail:

În acest fel, cercul se închide și înțelegem tot:

– slugărnicia autorităților românești față de solicitările Ucrainei

– tăcerea „la comandă” a marii majorități a presei din România

– secretizarea documentelor UE față de opinia publică din România.

Și, atunci, la ce am asistat noi de cîteva luni încoace, de cînd a apărut în spațiul public „Cazul Bâstroe”? Este clar că la o mascaradă.

Și autoritățile din România și cele din Ucraina știau foarte bine că planul de adîncire și lărgire a brațului Chilia în zona ucraineană, precum și a „puișorului” Bâstroe, făcea parte din investiția americană. Cînd scandalul a izbucnit pentru cîteva zile în România, toți au început să ofere publicului explicații ridicole, menite să minimalizeze amploarea lucrărilor făcute de ucraineni!

După care s-a impus tăcerea.

A spune că doar s-a dragat Dunărea pe brațul Chilia și pe „puișorul” Bâstroe pentru a elimina aluviunile și pentru a se reveni la adîncimea inițială este cel mult o glumă, dacă nu o minciună grosolană. În realitate, totul se făcea conform planului de modernizare și extindere a porturilor Reni și Izmail pentru transportul cerealelor din Ucraina.

Pe nimeni nu interesează ce pagube se produc României. Nici măcar autoritățile românești nu par interesate, din moment ce au acceptat de la început planul americano-ucrainean fără un minim protest acoperit de lege.

Documentul primit de noi de la Uniunea Europeană confirmă că întreg planul trebuia să fie ținut departe de opinia publică din România.

Cotidianul