ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


O descoperire impresionantă a avut loc zilele acestea pe șantierul din Parcul I.L. Caragiale, un șantier realizat pe fonduri europene pentru modernizarea parcului. În timpul săpăturilor, muncitorii au dat peste un zid din blocuri de piatră vechi de 1.900 de ani.
 
S-au anunțat imediat cercetătorii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Arheologii afirmă că este vorba despre un zid roman, parte a fortificației romane, a vechiului municipiu Napoca. Arheologii au reușit să găsească incinta din epoca romană. S-a săpat la 4 metri adâncime, iar zidul de la bază este din fortificația romană a municipiului Napoca (aproximativ anii 117-124), deasupra este partea medievală.
 
Un asemenea zid de incintă se mai găsește pe str. Napoca 15, unul în zona Teatrului Puck. Acest zid este parte a fortificației romane Napoca. Istoricul clujean Sorin Cociș a declarat entuziast presei:
 
„Este o descoperire unicat. Rareori, în cursul unei vieți, poți să vezi acest zid roman”, iar dedicatul manager al muzeului, Felix Marcu, un reputat arheolog, a spus presei locale: „Deocamdată suntem în cursul cercetărilor, abia a ieșit fundația zidului roman și medieval a orașului, zidul de nord de care se știa, dar niciodată nu a fost dezvelit atât de clar ca acum.
 
Sperăm să aflăm cât mai multe detalii despre el în viitorul apropiat. Suntem în cercetări, dar într-adevăr se vede fundația zidului roman (…) Este probabil să ne aflăm și în apropierea unei porți”. Autoritățile locale sunt hotărâte ca zidul roman să nu mai fie acoperit și menținut la vedere sub o cupolă din sticlă specială. Să reținem ziua de marți, 12 martie 2024, când muncitorii care lucrau la modernizarea Parcului I.L Caragiale din Cluj-Napoca au descoperit zidul roman al anticei Napoca. E o zi istorică pentru istoria orașului, Transilvaniei și României. Și vă voi spune și de ce. Ca să pot sublinia ce voi afirma am vorbit telefonic și cu directorul muzeului de istorie care mi-a confirmat că este vorba despre un zid roman din blocuri de piatră peste care s-a ridicat zidul cetății medievale, a orașului medieval Cluj (Clusium).

Ce concluzie se poate trage de aici. Faptul că după retragerea aureliană a armatei și administrației imperiului roman din 275 e.n., aici, pe loc, a rămas populația autohtonă, chiar locuind în incinta fostului municipiu antic Napoca. Dacă populația ar fi plecat, orașul, în două – trei sute de ani, ar fi fost acoperit de vegetație și păduri, la fel ca vechile orașe antice depopulate din imperiul roman sau din civilizația dispărută maya.
 
În câteva sute de ani, orașul acoperit de un strat gros de pământ și vegetație ar fi făcut ca locuitorii medievali ai Clujului, sașii și maghiarii să nu fi știut la ”boloboc”, ca să ridice zidul medieval din piatră fix peste zidul roman al municipiului Napoca. În această ecuație tehnică, constă importanta descoperire arheologică, care confirmă ceea ce au spus dintodeauna marii istorici români: continuitatea autohtonilor daco-romani în Dacia după retragerea aureliană din 275 e.n. Continuitatea zidirii, pe aceleași amplasamente, a zidurilor medievale peste cele antice arată clar și logic că a existat o locuire autohtonă daco-romană de la 275 e.n. până la venirea triburilor maghiare conduse de Arpad, la sfârșitul secolului IX.
 
În Transilvania nu a fost un ”gol” istoric și demografic, cum susțineau unii istorici austrieci, o afirmație absurdă și ilogică ca un teritoriu cu ape-pești, pășuni, teren agricol, vânat, sare, aur, poame și pășuni să fie gol. Teoria roesleriană este neștiințifică și ilogică în acest sens.
 
După înfrângerea lui Gelu ”dux blachorum” de către Tuhutum, maghiarii s-au așezat în incinta fostului municipiu antic Napoca, care era conservat de către localnicii autohtoni, datorită faptului că zidurile erau în picioare și pe traseul acestora s-a ridicat zidurile burgului medieval mai târziu.
 
Posibil ca teoria istoricului clujean Tudor Sălăgean că, în fostul oraș Napoca între zidurile cetății, se afla de fapt capitala voievodului Gelu, pare o teorie istoriografică confirmată de aceste descoperiri arheologice cu adevărat istorice.
 
La Cluj-Napoca a existat evident, și dovezile arheologice confirmă indubitabil, o continuitate permanentă a autohtonilor daco-romani pe aceste meleaguri până la venirea triburilor maghiare conduse de Arpad din zona nord-pontică. Istoriografic, orașul Napoca devine astfel un reper și un epicentru al etnogenezei românești, realitate istorică ce se certifică arheologic zilele acestea prin spectaculoasele descoperiri din Parcul I.L. Caragiale.
 
 
VIDEO: