ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Comunicat de Presă: Problema ridicării Arhiepiscopiei Tomisului la rang de Mitropolie. Final:

„(...)De aceea, încălcarea ordinii statutare a Bisericii și tulburarea păcii din viața Bisericii și a societății prin acte de răzvrătire, indisciplină și presiune publică vor fi înscrise pe ordinea de zi a viitoarei ședințe a Sfântului Sinod.

Cancelaria Sf. Sinod”

În primul rând, deși sună pompos, „Cancelaria Sf. Sinod” este o afacere strict patriarhală, ajutat un vicar, un preot și doi arhidiaconi. Cancelaria Sf. Sinod NU ESTE SFÂNTUL SINOD, care trebuia consultat. Parafrazând, „Cancelaria Sfântului Sinod sunt eu”. Iar toate dezbaterile trebuie să treacă întâi de cenzura patriarhală.

Practic, PF Daniel bagă pumnul în gura Sinodului, se antepronunță cu niște argumente care stârnesc dubii. Iar Patriarhia a dat și comunicate care au smintit în plandemie, când recomanda împărtășirea credincioșilor „cu lingurițe proprii”, în timp ce IPS Teodosie lupta pentru Sf. Liturghie în cetate și era hăituit de organe, dar și de presa globalistă și intelectualii publici, care cereau respectarea aberațiilor liberticide.

Bun, potrivit „Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, o mitropolie este constituită din două, trei sau mai multe eparhii, iar ierarhii acestora formează împreună un sinod mitropolitan”.

Dar de unde știe „Cancelaria” care este dorința episcopilor din zonă, mai ales a PS Visarion al Tulcii? L-a sunat la telefon? A dat un SMS, un mail?

De ce nu se discută deschis în cadrul Sf. Sinod, ci face un abuz prin neintroducerea pe ordinea de zi a acestui punct foarte important?

Care nu este un moft al unui ierarh, ci practic o REACTIVARE a unei străvechi mitropolii, cea mai veche în spațiul străromânesc. Mitropoliți tomitani au participat inclusiv la primul Sinod de la Niceea din anul 325, dar și la următoarele.

Cel mai neplăcut este tonul răstit al acestui comunicat și agresivitatea cu care se încheie. Nu poți trata Biserica Ortodoxă Română ca un papă, discreționar și lipsit de un limbaj duhovnicesc. Patriarhul este un ierarh care nu se situează PESTE ceilalți ierarhi și trebuie să invite la un dialog în cadrul Sf. Sinod, nu să-l amenințe pe Arhiepiscop ca un director de școală pe loaza indisciplinată. Nu este cazul. Ce-o să-i facă, o să-l urecheze? O să-l dea afară? - cum crede presa securistă pentru care viața Bisericii e fața nevăzută a Lunii (vezi imagine). Orice atac la IPS Teodosie va crea o crăpătură care poate ajunge falie.

În fine, în loc să stingă o dezbatere prin dialog, Patriarhia pune paie pe foc. În loc de armonizarea unor gânduri, își flexează mușchii: nu vrea să discute problema, îl amenință pe IPS Teodosie; se comportă ca șeful bătăușilor de pe stradă, în aplauzele dilematicilor.

Nu mai spun de încercarea de a lovi în IPS Teodosie exact acum, cu un dosar ținut la sertar câteva luni de jurnaliștii cu epoleți, în care se încearcă, după metoda cunoscută, discreditarea profesorului și preotului Ștefan Mindea, o somitate mondială în neurochirurgie. Un site de presă apropiat și lăudat de Vasile Bănescu.

Nu cred în coincidențe, mai ales că Ramona Ursu, amica talentatului purtătorul de vorbe din Deal, a fost folosită masiv în discreditarea Bisericii făcută în ultimul deceniu.

Dacă lucrurile vor continua în acest mod discreționar, la alte crize serioase vom putea avea parte de acțiuni la care nu vreau să mă gândesc.

Cert este că Bănescu nu reprezintă un caz straniu de inadecvare la o funcție, ci pare un apendice al unei stări de disfuncție în înțelegerea rostului unei Biserici.