ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Cel mai mare mister în scandalul deconspirării lui Traian Băsescu drept colaborator al Securității îl reprezintă modul în care au ieșit la lumină documentele care l-au înfundat. Nu există decît două variante: fie SRI și MApN au dosit documentele cît a fost nevoie și le-au livrat CNSAS la momentul oportun, adică în campania electorală pentru PE, în 2019, fie CNSAS le-a avut demult și le-a ținut ascunse. Întrucît asemenea practică se sancționează penal, conform legii deconspirării poliției politice, întrebarea e dacă și cînd va începe urmărirea penală.

Să o luăm metodic.

În ziua de 9 mai 2019, Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității a decis transmiterea către instanța de contencios a Curții de Apel București a unei acțiuni pentru a fi stabilită calitatea de colaborator al Securității pentru Traian Băsescu. Acesta mai fusese verificat în 2002, 2004, 2006, 2009 și 2013 și primise adeverințe de bună purtare.

Pe 29 mai, Băsescu declara: „În timpul campaniei au apărut informații legate de descoperirea unor documente de la fosta Securitate. Am făcut afirmația că nu voi discuta despre ele decât după campanie și după ce CNSAS trimite documentele la Curtea de Apel, unde să ne judecăm. Pot să vă spun că documentele au fost din 2006 acolo”.

Pe 3 iunie, același Băsescu afirma public din nou că, din cîte știe, documentele pe care CNSAS le-a anexat în dosar cât și microfilmul dosarului său au fost predate de către SRI la arhiva CNSAS încă din anul 2006.

Pe 6 iunie, Băsescu relua teza „Nu știu cum Dumnezeu de a apărut chiar acum, pentru că predarea arhivei s-a făcut în 2005-2006. Deci au apărut noutăți în 2019… Și cea mai mare noutate este faptul că SRI, așa scrie în documente, a predat în data de 9 aprilie o casetă, o rolă care i-a ajutat să pună lucrurile cap la cap, spun dânșii. Sigur, dosarul a explodat în plină campanie, iar acum campania continuă, în condițiile în care suntem în proces de negociere la Parlamentul European”.

Tot pe 6 iunie, presa relata că, potrivit documentelor trimise de CNSAS în instanță, în dosarul lui Traian Băsescu se regăsesc trei documente, dintre care două furnizate de către SRI și MApN, care arată că fostul președinte fusese sursa Securității.

Fila 118 din volumul 5 al Registrului inventor arhivă al fondului de rețea, păstrat la Constanța, era un document pus la dispoziție CNSAS de către SRI, iar filele 64v și 65 din Registrul jurnal al unei rețele informative din Mangalia au fost puse la dispoziție de către Direcția de Siguranță Militară a MApN. Un alt document era cadrul de semnalare a dosarului (…) de pe rola de microfilm corespunzătoare din fondul rețea păstrat la Constanța, predat CNSAS la 8 aprilie 2019.

Să ne întoarcem puțin în timp.

Pe 21 iunie 2006, fostul președinte Emil Constantinescu avea o întrevedere cu membrii Colegiului CNSAS, la capătul căreia făcea afirmații explozive, conform cărora SRI ar putea răspunde în justiție pentru tăinuirea sau distrugerea unor documente oficiale referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea.

Constantinescu a susținut că a aflat „cu stupoare” cum SRI a răspuns CNSAS că nu există în arhiva sa nici un document referitor la Traian Băsescu. El a mai spus că, dacă SRI ar tăinui sau distruge anumite documente, „toate aceste acțiuni sunt prevăzute în Codul penal ca infracțiuni și sunt prevăzute pedepse”.

Legea nr. 187/1999 privind deconspirarea poliției politice comuniste prevede și ea la Articolul 20:

(1) Consiliul preia în gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, precum acte, dosare, registre, înregistrări foto, video, audio și informatice, baze de date, inclusiv dosarele de cadre ale ofiterilor de securitate, identificati cu activitate de politie politica în timpul regimului comunist, potrivit legii, cu excepția celor care privesc siguranța naționala.
(3) SRI, SIE, MAI, Ministerul Justiției, MApN, MAE, Arhivele Naționale și orice alte institutii publice sau private, precum și persoanele fizice, care dețin asemenea documente, sunt obligate, sub sancțiunea prevăzută la art. 24 alin. (2), să asigure acest drept de acces și să le predea Consiliului.

Iar articolul 24 stipulează:

(2) Sustragerea, tainuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor și a oricăror documente ale securitatii se pedepsesc potrivit legii penale, maximul pedepsei majorandu-se cu 2 ani.

"Unde a fost acest dosar? Să nu-mi spună mie că s-au prelucrat acum datele în legătură cu Traian Băsescu, pentru că fiind vorba de un politician controversat, cu atâția dușmani, mai mult ca sigur, în perioada respectivă s-au răscolit toate arhivele. Să nu-mi spună mie că acum, brusc, au descoperit ei niște file, pe baza unor prelucrări, că asta este ultima șmecherie a CNSAS. De ce ați dat cinci adeverințe de necolaborare înainte? ”Păi noi acum am prelucrat…”. Păi în felul acesta orice decizie a lor este nulă și atunci ar trebui să se desființeze, ce rost are? Nu poate să dea acum o adeverintă că cineva nu a fost colaborator și peste doi ani zice, stați că între timp am descoperit… Nu există așa ceva. Deci, după părerea mea acest dosar a fost la un serviciu, ori la SRI, ori la SIE, și a fost dat acum” comenta, la acea vreme, analistul Ion Cristoiu.

Chiar așa: de unde au apărut dezvăluirile despre ”Petrov”, în primăvara anului 2019?

Dacă ele provin din documente transmise de SRI către CNSAS în 2006, cum spune Băsescu, este obligatorie o anchetă penală pentru a se stabili exact împrejurările în care ele au stat 13 ani dosite în bibliorafturi, cu eventuale sancțiuni pentru cei vinovați.

Dacă ele au fost descoperite doar cu ajutorul unei ”role” magice, transmise consiliului, conform lui Băsescu, de SRI și de MApN abia în aprilie 2019, cum admite și CNSAS, atunci ancheta trebuie să vizeze serviciul și ministerul pentru a se descoperi originea ei exactă și motivele pentru care a fost livrată cu atîta întîrziere, fix în miezul unei campanii electorale.

Bogdan Tiberiu Iacob / InPolitics / 29 martie 2022

Vedeți: EXCLUSIV. CNSAS recunoaște că documentele despre colaborarea lui Traian Băsescu au stat în fișetul Germinei Nagâț, fosta șefă a Direcției Investigații, încă din 2006. Personajul este premiant GDS și membru al Colegiul CNSAS din partea USR. DOCUMENTE

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews