ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



În ultimele luni s-au întâmplat o serie de evenimente la care pur și simplu nu am găsit explicații, motiv pentru care am ales să-l citesc pe Kafka, mai actual ca oricând.

Până acum am reușit să parcurg ”Metamorfoza”, ”Castelul”, ”Procesul” și ”America”. În operele menționate, personajul principal se află în imposibilitatea de a înțelege ce i se întâmplă, nimeni nu-i oferă explicații solide pentru situațiile absurde de care se lovește.

Poate cea importantă lecție pe care ne-o oferă Kafka este că nimeni nu vine să ne salveze. 

De pildă, în ”Metamorfoza”, Gregor Samsa conștientizează de timpuriu că nici somnul nu-i va rezolva situația în care se află, nici sora lui, nici procuristul trimis de șeful său.

În ”Castelul”, indiferent cât se străduiește ”K” să ajungă la Klamm (marele funcționar al Castelului), reușește doar să-l vadă prin gaura cheii.

În ”Procesul”, ”K” caută soluții pentru cazul său alături de avocatul Huld, însă după mai multe vizite își dă seama că nu va primi niciun ajutor real și decide să preia controlul asupra procesului.

În ”America”, iluziile lui Karl (un băiat de 16 ani) se spulberă rapid atunci când unchiul său bogat (singura lui rudă din marele oraș New York) îi transmite o scrisoare prin care îl înștiințează că nu vrea să mai aibă de-a face cu el.

Mulți îl cataloghează pe Kafka drept ”un depresiv”, însă în toate operele sale, în ciuda situațiilor istovitoare și inexplicabile, personajul principal continuă să meargă mai departe, fără a se uita în urma sa. Un depresiv n-ar face asta!

Tot ce s-a întâmplat din decembrie 2024 încoace este absurd și inexplicabil.

Este adevărat, ne-am agățat de iluzii false, de un salvator care nu s-a mai arătat(cel puțin nu pentru noi), de un slogan care n-a mai ajuns la urechile cui trebuia. 

Poate că, în final, nici nu trebuie să găsim explicații pentru tot ce s-a întâmplat. 

În final, contează doar dacă mergem mai departe.
 
P.S  Kafka obișnuia să izbucnească în râs atunci când își citea propriile opere. Poate că n-ar strica să încercăm să facem măcar un pic haz de necaz!