ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Să facem economie la curent! Când aud, rostită cu gravitatea unui preot al noii religii verzi, sintagma „economisirea energiei”, fără să vreau mă întorc în timp, într-o epocă pe care unii încearcă s-o cosmetizeze prin nostalgia celor fără memorie. Mă întorc în anii cenușii ai comunismului, când curentul electric dispărea la comandă, după un program stabilit de partid, iar întunericul devenea politică de stat.

Atunci nu aprindeam lumânări pentru rugăciune și nici nu ne aflam într-o catedrală. Aprindeam lumânări doar ca să putem vedea prin casă. Aprindeam lămpi cu gaz ca să nu ne lovim de mobilă. Întunericul nu avea nimic romantic; era umilitor. Era dovada unei țări ținute în genunchi de propriul regim. Dar iată că memoria este cel mai incomod dușman al propagandei.
 
De aceea, „idioții utili” și imbecilii cu nostalgii atent cultivate preferă să uite. Sau, și mai grav, pretind că n-a fost chiar atât de rău. Pentru ei, frigul, întunericul și lipsurile au devenit simple povești. Pentru cei care le-au trăit, au fost o realitate dureroasă.
 
Istoria are prostul obicei de a bate din nou la ușă atunci când un popor uită. Iar un popor care nu-și mai cunoaște trecutul ajunge să accepte aproape orice, cu condiția să i se spună că este „spre binele lui”. Astăzi se vorbește despre restricții, consum responsabil și sacrificii necesare. Mâine, cine știe? Poate vom scoate din pod lampa cu gaz și vom fi felicitați pentru că participăm la salvarea planetei.
Și, bineînțeles, apar și explicațiile oficiale pentru orice scenariu. 
 
În jurul nivelului Dunării se construiesc narațiuni, interpretări și justificări care, în opinia mea, pregătesc terenul pentru decizii prezentate ulterior drept inevitabile. Ni se va spune că schimbările climatice impun măsuri excepționale, că anumite capacități energetice trebuie reduse sau chiar oprite și că nu avem altă soluție decât să depindem de energia altora.
 
Totul este prezentat ca fiind singura cale posibilă, iar cine îndrăznește să pună întrebări riscă imediat să fie etichetat drept „ereticul” vremurilor moderne.
 
Acest pamflet nu pretinde că oferă verdicte, ci satirizează felul în care puterea își construiește discursul și modul în care mulți îl înghit fără să clipească. Când gândirea critică tace, întunericul își găsește cel mai sigur adăpost în mințile oamenilor.
 
Despre români, Petre Țuțea a rostit, de-a lungul timpului, cuvinte dure, provocatoare și adesea controversate. Nu le voi relua aici. Fiecare este liber să și le amintească sau să le caute.
 
Până atunci, vă urez... lumină cât încă se mai poate! Și nu uitați să aveți la îndemână o lumânare. Nu se știe niciodată când progresul va hotărî că întunericul este, de fapt, cea mai modernă formă de civilizație.