ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Națiune înfometată de minciuni, breaking news și cancanuri fierte în ciorba groasă a ignoranței, iată ce a grăit Președintele. Din vârful Tronului Rece, cu chipul său de etern student absent la cursul de realitate, Excelența Sa ne servește, din nou, metafora preferată: pizza. Nu orice pizza, ci una bugetară, națională, gigantică, glazurată cu datorii și umplută cu promisiuni mucegăite.

Zice că „am plătit o pizza medie și am mâncat una mare”. Dar nu ne spune cine a mâncat-o. Nu ne spune cine a chemat livratorul statului și a semnat bonul cu sângele contribuabilului.

Să o spunem fără ketchup: pizza asta colosală n-a fost pentru voi.

A fost înfulecată, pe tăcute, de hoardele de larve bugetare, de moștenitorii ideologici ai lui Iliescu, de camarila securistă reciclabilă și de nepotismul "transpartinic" cu gust de moștenire feudală.

De 35 de ani încoace, aceeași rețetă stricată: pensii speciale – tabu național; afaceri catastrofale – România vândută la bucată, cu zâmbetul pe buze; funcții moștenite, din tată-n ginere și din cumnat în verișoară.

Guvernele se schimbă, dar meniul rămâne același: pizza cu trădare, servită rece, cu un topping gros de ipocrizie.

Și voi, popor român, ați ”înghițit” fiecare felie. Ați aplaudat când Băsescu v-a urat, ironic, „să trăiți bine”, când Iohannis își făcea normele la golf, iar acum îl ascultați, resemnați, pe Mucișor – acest decalog ambulant de ezitări și fraze fără vertebre – cum vă povestește despre „ajustări”.

Ajustări? Nu, dragilor. Vine nota de plată.

Taxe în sus, gaze și curent cu preț de lux, TVA mestecat cu amărăciune. Adică: pedeapsa pentru pizza pe care au mâncat-o alții. Dar plătită, integral, de voi. Cei care nici măcar n-ați fost la masă. Doar la vot.

Dar poate, în fond, așa e just. Pentru că i-ați votat. Pentru că i-ați reînscăunat, din cinci în cinci ani — cum a vrut Băsescu, și cum voi ați acceptat, cu entuziasmul unui popor hipnotizat. Pentru că ați ales bananele în locul demnității, blugii în locul adevărului, promisiunile lucioase în locul memoriei și culturii. Ați înlocuit gândirea cu sloganul, verticalitatea cu telecomanda, libertatea cu un confort ieftin, de plastic.

Și acum, să fie limpede: nu mai vorbim despre pizza.

Vorbim despre o explozie.

Una lentă, fiscală, economică, morală — care va sfârteca, în cele din urmă, exact stomacul celor care n-au gustat nimic din masa trădătorilor.

Pizza prezidențială nu e un prânz.

E o condamnare colectivă.

Și dacă vă întrebați, cu burțile chiorăind, de ce doare atât, nu căutați vinovații la televizor, în talk-show-uri sau în discursuri calibrate de consultanți.

Uitați-vă, cu sinceritate, în oglindă.


(Acesta este un pamflet)