ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Întotdeauna, înainte ca sângele să împroaște glia, vine o lungă secetă a spiritului. Și mai întâi, ca o operațiune meticulos orchestrată, se desface în bucăți demnitatea oamenilor printr-o sărăcire lentă, calculată până în cele mai mărunte detalii — nu doar materială, ci și morală.

Aceasta este rețeta veche a tuturor imperiilor și tiraniilor, un plan repetat cu diabolică precizie în toate epocile: înfometează-i, îngroapă-i în taxe, sperie-i cu pericole inventate și minciuni bine ambalate; convinge-i că sunt în pragul pieirii, că vor fi atacați — mereu „altcineva” vine să le ia libertatea. Ca și cum ar mai avea-o.

Căci, între timp, le-ai luat deja totul: curajul, rațiunea, capacitatea de a distinge între bine și rău, între adevăr și spectacol. Le-ai oferit idoli de carton, ”eroi” ambalați de publicitate, și i-ai îndemnat să-i adore în emisiuni ieftine și festivaluri de zgomot și întuneric. Le-ai șoptit, zi de zi, că salvarea lor stă în supunere, iar mântuirea, în uitare. Și ei te-au crezut. Au aplaudat în picioare propria lor ruină, crezând că trăiesc progresul.

Apoi, când această sărăcie le-a secat sufletul, când au ajuns să confunde lanțul cu brățara de aur și porunca cu îmbrățișarea, le aduci marea soluție: războiul. „Mergeți, luptați! Recâștigați-vă drepturile!”, le spui. „Salvați-vă țara, onoarea, viitorul!” Și iarăși te cred — fără să-și dea seama că nu mai au nimic de salvat: tot ce aveau le-a fost deja jefuit, în timp ce priveau reality show-uri și votau monștri cu zâmbet fals.

Unii vor merge. Cu speranța pe buze și minciuna în piept. Și nu se vor mai întoarce. Unii vor dispărea sub glonțul rece al zorilor, alții vor fi îngropați fără nume, în gropi săpate în grabă, în pământuri care nu mai aparțin nimănui.

Aceasta este o țară care a fost cândva vie, dar care a fost mai întâi sfărâmată pe dinăuntru: ruina morală a fost începutul. Urmează doar ceea ce e firesc după o asemenea prăbușire: distrugerea fizică, finalul cărții.

Și toate acestea se petrec sub ochii unui popor îmbătat de amnezie, orbit de ecrane colorate, care și-a vândut luciditatea pentru puțină distracție de seară. Un popor care, atunci când se va auzi bubuitul, nu va înțelege de unde vine, dar va fi deja prea târziu.

Fitilul a fost aprins. Nu de tirani. Nu de dușmani. Ci de voi. Cu mâna voastră, cu inconștiența voastră, cu fiecare zâmbet tâmp în fața ecranului, cu fiecare aprobare servilă, cu fiecare lașitate.

Acum e târziu. Războiul vine. Nu ca pedeapsă, ci ca urmarea logică a unei prostii colective care a confundat confortul cu libertatea și ignoranța cu pacea.