A fost odată ca niciodată, într-o țară de la soare-miazăzi-răsare... În țara aceea, într-o bună zi, poporul, asuprit și supărat crâncen pe tupeul unui împărat (nu era Împăratul-Roșu, ci era Împăratul-Cu-Nasul-Roșu) care cam trăgea la măsea niște licori cu patru cuburi de gheață deasupra, în pocal, după care, ghiduș și binedispus, scutura cosițele blonde ale Elenei Cosânzenei, fată bună, din popor, căreia tot Măria-sa îi făcuse cadou o dregătorie, poporul, spun, după ce-a răbdat cât a răbdat, a pus de-un referendum care, asemenea unui șut aprig în cur, era menit să-l scape de tiran. Zi de vară până-n seară poporul a mers și-a votat la greu și a fost cât pe ce să reușească... dăcât că atunci când s-a observat această nenorocire pentru Domnie, s-a întrunit în crucea nopții Sfatul Înțelepților și i-a frecat mulțimii o „ERATĂ” în freză, cum nu s-a mai văzut! și care, dacă n-ar fi, nici nu s-ar povesti... Împăratul-Cu-Nasul- Roșu a rămas și PE TRON, și PE-TROV! Poporul a strâns din dinți și a tăcut... și au mai trecut, ca vântul și ca gândul, niște ani...

După ce Împăratul-Cu-Nasul-Roșu s-a cărat, a urcat în scaunul domnesc un împărat de  doi metri lungime și doi neuroni lățime, dar nu Împăratul-Verde, cum v-ați fi așteptat, ci Împăratul-Euglenă-Verde, potrivit dezvoltării sale intelectuale. Împăratul acesta nu trăgea la măsea, dar trăgea la hanuri de cinci stele, unde cazarea era de 20 000 de galbeni pe noapte și călătorea cu cai înaripați, în calești închiriate dotate cu SPA, până hăt! în țara lui Negru- Împărat, deoarece numai poporul peste care stăpânea acela știa să execute un „hakuna matata” artistic, purtând portretul lui Vodă-al nostru în brațe! Și-a tot domnit peste împărăție Euglenă-Verde, mulți ani, susținut de boierii Rareș Bogdan și Cristian Bușoi, precum și de Frații Jderi Muraru, unul în Țara lui Partener Strategic, dincolo de ocean, iar altul dincoace de ocean, vârât în Țara lui Schengen-Greu-Obținut, până-n gât!  

Însă timpul trecea ca gândul și ca vântul, iar de întors, nu se mai întorcea... așa că, într-o bună zi, nisipul din clepsidră se scurse și Împăratul-Euglenă-Verde simți un junghi între coaste și-un „winter is coming” în ficat, căci veni timpul să se retragă... zis și făcut, se organiză un turnir de alegere a noului Împărat unde fură invitați cei mai mândri flăcăi din împărăție, fără discriminare de gen, dar fu acceptat și Bunelu’, deoarece el se calificase anterior la proba scrisă, cu letopisețul „În slujba țării”, deci proba practică nu avea cum să-i ridice probleme! 

Numai că, de-aici încolo povestea noastră o ia razna... Vodă-Euglenă-Verde credea, în mod simplist, că în final va fi  o luptă dreaptă pentru tron între Bunelu', fostul lui sfetnic de taină  și logofătul Marcel, cel care tocmai recalculase numărul de galbeni care reveneau per răzeș pensionat -avantaj Marcel! Prin diferite uneltiri și malversațiuni, șiret, folosindu-se de Sfatul Înțelepților, care se dovedise atât de util și în guvernarea trecută, dar și în propria-i guvernare, deoarece o înțeleaptă de-acolo, pentru a obține numirea în Sfat, îi ștersese lui însuși niște păcate de incompatibilitate din tinerețe și din catastif, Împăratul-Euglenă-Verde o îndepărtă în modul cel mai abuziv pe Prințesa-Războinică-Diana, pentru a netezi drumul celor doi competitori hotărâți de el! Numai că socoteala din Târgul Hermannstadt nu se prea s-a potrivit cu socoteala din Diaspora, cea de peste mări și țări... și-n loc să iasă ei, cei doi viteji, să se înfrunte în trânta pesedisto-liberală, na, problema! au rezultat finaliști, în turul întâi al turnirului, o Leana-Cosânzeana-Prințesa-Mușuroaielor, de rit tefelist și un Făt-Frumos călare pe-un cal alb, la care chiar că nimeni-nimeni nu se aștepta!!! 

Ei, și de-aici s-au dat toți de două ori peste cap și să vedeți ce-a ieșit: Sfatul a zis întâi că prima rundă a turnirului a fost absolut OK, și a pecetluit cu ceară roșie concluzia. Dar apoi a rupt sigiliul și s-a gândit să deie o erată, ca să se mai numere o dată punctajele acordate de public... În toate zările împărăției trompetele au sunat, au dat de veste și au chemat supușii la renumărarea ordonată de Sfatul Înțelepților. Însă rezultatul a fost tot acela. Negru de supărare, Împăratul-Euglenă-Verde a chemat toți dregătorii, căpeteniile oștirii și șefii iscoadelor de la „Ochiul și Timpanul”, atât din intern, cât și din extern, grupați în CSAT  și a ordonat să primească o dare de seamă în care să apară în mod obligatoriu, la „făptași”, invaziile barbare de la răsărit și Ursul din povestea cu Harap Alb, că el vrea să anuleze faza întâi a turnirului dar trebuie să o vrăjească totuși cu ceva pe Brunhilda von der Layen, dacă o cere aia unele explicații. Zis și făcut! A convocat apoi, din nou, Sfatul Înțelepților, care înțelepți nici nu mai dormeau de câteva nopți, fiind strânși cu diferite chei franceze de fudulii -tot fără discriminare de gen, desigur, că doar suntem europeni, ce mama dracului!- și le-a ordonat să anuleze tot, da’ toooot!... Când au întrebat înțelepții, tremurând, cum dracului să poată face legal-constituțional așa ceva, Împăratul Euglena Verde a urlat: „...mă micționez imperial pe dânsa de Constituție, găsiți voi o cale să rămân eu pe tron și facem la turniruri până când iese cine trebuie”! 

Așa că Sfatul a scris o cronicuță pe scurt, fără nicio logică și fără niciun tâlc, din care s-a înțeles clar că nu-i nevoie de înțelepți în Sfat, ci numai și numai de buni-executanți! Anulându-se turnirul ca și cum n-ar fi fost se ridicau unele problemuțe, totuși... ce facem cu sutele de milioane de galbeni care s-au cheltuit pentru organizarea întrecerii? Și, acum, hai să ne gândim puțin... oare nu e ca și cum Împărăția ar fi plătit, cu acest morman de bănet, UN SONDAJ DE OPINIE CU 9 MILIOANE DE PARTICIPANȚI, RĂZEȘI ȘI RĂZEȘE? Ba, cam așa ceva... În urma „sondajului”, Împăratul a văzut cum stau lucrurile și a decis: 

„Pe ăsta, pe Făt-Frumos pe cal alb (bărbat bine, mănâncă sănătos, se scaldă-n ape înghețate, călărește mai bine decât boier Iulian Bulai și e mai tare la jiu jitsu decât pârcălabul Cristi Vasilică Danileț), îl scoatem din competiție... că dacă-l lăsăm, iar câștigă... îl băgăm, mă gândesc, pe Nicușor-Zmeul-Apei-Calde... sau nu, mai bine îl băgăm pe Cavalerul-Crinului- Ofilit... e drept că el s-a cam rotunjit în ultimii ani și nu i se mai încheie grumăjarul peste  mărul lui Adam, da’ la oral stă încă bine și câștigă puncte!... Pe Căpcăunul-Bolojvan zic să nu-l băgăm... că se sparie răzeșii alegători dacă-și încruntă dânsul degrabă monosprânceana iar dacă-ncepe să râdă, leapădă gravidele pruncii! Pe Leana-Cosânzeana-Prințesa-Mușuroaielor n-o mai folosim, că jumătate dintre ai noștri și-ar pune pecetea pe dânsa, iar nu pe concurentul pe care-l preferăm. Mai sprijinim câțiva, pe din dos, și pac! facem turnirul. Ei, și dacă nu tot nu ne iese, chemăm Sfatul Înțelepților să anuleze competiția pentru că unii participanți n-au avut armuri conforme și-o luăm de la capăt, până reușim! Între timp eu îmi fac «sfatul domnesc al meu», «cu boierii mei» și-mi văd liniștit de ultimele modele de hakuna matata care se poartă în lume! Iar între două «hakune» mă mut cu Împărăteasa în palatul cu fotovoltaice pe donjoane! Și numai să aud eu că vreun «fost» din Sfatul Înțelepților ar spune, fără rușine, că sunt «ilegitim»... vai, mama lui! de  «beleidigte Leberwurst» («lebărvurșt opărit»)!!!...”

Apoi, rânjind cu cele patru rânduri de dinți, arătă  cu un deget în sus... Iar când boierii Sfatului Domnesc, copleșiți de greutatea dregătoriilor și toropiți de dulceața sinecurilor, ridicară ochii într-acolo, parcă-parcă zăriră silueta difuză a Gâdelui, pe cagula căruia scria, cu majuscule, ANTENA 3 CNN! 

 .................................................................

V-a plăcut povestea, cetățeni dumneavoastră?  Numai că  nu-i o poveste, știți... asta chiar nu-i o poveste!